Disputa privind viitorul Europei a intrat de ieri in ultima runda, o data cu ultima sesiune de dezbateri in cadrul Conventiei conduse de fostul presedinte francez Valery Giscard d*Estaing. Miza o reprezinta puterea pe care o va avea Comisia Europeana in raport cu guvernele nationale in viitoarea Europa extinsa, anul viitor, la 25 de membri, dezbaterea finala avand loc contra cronometru, dat fiind ca proiectul final ar trebui prezentat liderilor europeni la summitul din 20-21 iunie, care va pune punct presedintiei grecesti a UE. De textul viitoarei constitutii va depinde practic puterea Europei unite in raport cu ceilalti actori politici de pe planeta, efortul major fiind acela de a acorda executivului european atata putere pentru ca Europa sa reprezinte pe viitor o singura voce, tinand insa seama de sensibilitatile fiecarei tari membre, astfel incat nici una sa nu se simta inregimentata cu forta in noua structura sau nevoita sa se supuna dorintelor marilor puteri europene.
Aceasta este si dilema pe care au avut-o de rezolvat cei peste 100 de membri ai Conventiei in ultimul an. Nevoia unei atitudini si actiuni unitare, mai ales in politica externa, s-a facut simtita cu precadere in ultimele luni, diviziunile generate de razboiul din Irak facandu-l pe presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, sa afirme ca daca tarile Europei nu vor pune capat disputelor, vechiul continent -va continua sa reprezint fie un gigant economic, dar un pitic pe scena politica mondiala-. Prodi, portavocea taberei conservatoare si adept al unor puteri sporite pentru Comisia Europeana si al mentinerii actualuilui sistem de presedintie semestriala prin rotatie, a dat semnalul ca lupta va continua. El a explicat ca este nevoie ca textul Constitutiei sa clarifice cu precizie -cine ce rol va avea-, un mod de a sugera ca victoriile obtinute de tabara adversa de-a lungul dezbaterilor nu sunt nici pe departe definitive. De partea cealalta, presedintele Giscard d*Estaing, promotorul reformismului, dar si sustinatorul marilor puteri, a amenintat ca va cere un time-out daca pana in aceasta seara nu se va pune capat disputelor, in conditiile in care a fost deja agreata ideea sa ca presedintele UE sa fie ales de catre liderii tarilor membre. Un esec de moment in incercarea de a gasi un compromis final asupra proiectului ar echivala insa cu o bila neagra pentru imaginea Uniunii, perceputa oricum ca birocratica si lenta in decizii.
Dincolo de arhitectura institutionala a Uniunii extinse, se cauta un compromis si in privinta reprezentarii in cadrul Consiliului European reformat, care este pe cale sa devina un fel de al doilea executiv, in paralel cu Comisia Europeana. In varianta convenita pana in prezent, tari cu o populatie mai redusa detin un numar mai mare de voturi, subiectul fiind inca disputat. Un compromis similar a fost obtinut atunci cand americanii si-au votat Constitutia, in Senat statele fiind reprezentate in mod egal, iar in Camera Reprezentantilor algoritmul fiind determinat de populatia unui stat.
