Incercarea gruparilor in care s-a divizat Conventia Europeana de a ajunge la un compromis in privinta textului viitoarei Constitutii este departe de a se materializa intr-un rezultat concret, desi termenul pentru finalizarea proiectului expira, teoretic, saptamana viitoare. Lupta se da in jurul puterii in Europa extinsa. Controversa principala se duce in jurul sistemului de vot. Spania, care a aruncat in aer sperantele reaprinzand dezbaterea, se declara deschisa sa renunte la sistemul de vot actual din UE, desi este avantajata in prezent alaturi de alte tari cu populatie mai redusa, actuale sau viitoare membre UE. Madridul pare totusi sa tina cu dintii de acest sistem, desi se declara in favoarea gasirii cat mai rapide a unui compromis. Cu sustinerea altor tari din categoria celor mici, Spania a aruncat, practic, in aer sistemul propus de presedintele Conventiei Valery Giscard d*Estaing, care parea sa aiba sanse sa treaca, ele fiind puse in acest moment sub semnul intrebarii. Acesta ar fi presupus ca proiectele de lege sa fi trecut cu majoritate simpla in Parlamentul European si 60% din totalul populatiei Europei in cazul referendumului. In ultimele zile, guvernele tarilor membre UE au calculat cat ar avea de pierdut si cat de castigat daca s-ar introduce un asemenea sistem, in conditiile in care reprezentarea nu este proportionala cu populatia unui stat, acceptarea lui urmand sa rastoarne decizia pe umerii populatiei mai mult decat pe cei ai oficialilor unei tari. De exemplu, calcula un oficial olandez, tara sa ar pierde patru procente din putere, dar declarativ este dispusa sa accepte sistemul propus de Giscard d*Estaing.
Un purtator de cuvant al conventiei a descris dezbaterile ca pe un joc de sah. -Am ajuns la sfarsitul unui joc in care nimeni nu vrea sa mai faca nici o miscare-, a explicat acesta cauzele blocajului la care s-a ajuns in conventie.
Tarile mici se tem, dincolo de schimbarea sistemului de vot, ca introducerea setului de noi reguli, printre care si alegerea unui presedinte al UE, sa nu le reduca din influenta in fata marilor puteri ale Europei. Compromisul pe care l-a propus presedintele conventiei in sensul ca presedintele sa aiba mai mult atributii de reprezentare s-a lovit insa de opozitia Marii Britanii, care nu doreste -un presedinte decorativ-. Negocierile par sa mai aiba nevoie de timp, in acest moment fiind, practic, imposibil de apreciat daca textul ar putea fi adoptat inainte de summitul UE de la Salonic din a doua parte a lui iunie.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane