Ieri a inceput, la Bucuresti, prima reuniune internationala a reprezentantilor Teatrelor Nationale din tarile Europei de Sud-Est, ce are drept scop constituirea unui Club al Teatrelor Nationale, menit sa devina un loc de dialog al culturilor din aceasta zona. Prezenti la Bucuresti, directori si reprezentanti ai teatrelor din Belgrad (Serbia/Muntenegru), Salonic (Grecia), Nicosia (Cipru), Ljubliana (Slovenia), Skopje (Macedonia), Sarajevo (Bosnia), Zagreb (Croatia), Chisinau, Tirana (Abania), Bucuresti, Iasi, Timisoara, Cluj, Craiova si Tg. Mures, ca si dramaturgul Kostas Assimacopoulos, presedintele Centrului elen de cercetari teatrale de la Atena, dramaturgul bulgar Konstantin Iliev si Spyros Mercouri, presedintele Fundatiei Melina Mercouri, vor adopta Statutul de functionare al clubului, al carui secretariat permanent se va afla la Teatrul National din Bucuresti, initiatorul proiectului. Pentru a sugera, fie si intr-o mica masura, nivelul profesional al intalnirii si al discutiilor, sa amintim ca Slavko Milanovic, de exemplu, directorul artistic al Teatrului National din Belgrad, s-a afirmat inca din anii *80, ca reprezentant al ideii teatrului alternativ si al -dramaturgiei practice-, fiind, in acelasi timp, autorul unui numar impresionant de eseuri si cronici dramatice, dar si de volume de teorie si critica teatrala, ca dramaturgul principal al teatrului -Ivan Vazov- din Bulgaria, Konstantin Iliev, este laureat al Premiului International Herder si un participant cunoscut la New European Play, ca Andreas Christodulides din Cipru este fondatorul Teatrului Ena, iar cariera sa a inceput la State Theatre Norrkoping din Suedia, ca Victor Arditti este cofondator al Theatre Lectern, in contextul festivalului teatral de la Patras, al companiei Theatre of the World. In ceea ce il priveste pe Kostas Asimakopoulos, el este deja cunoscut publicului din Romania, datorita montarii unor piese: comedia Mireasa de profesie la Teatrul de Nord din Satu Mare, in regia lui Mihai Raicu (1977), la Teatrul Dramatic din Galati, in regia lui Eugen Tudoran (1978), Hoata de inimi, montata tot la Galati si apoi la Teatrul de Stat din Sibiu (1979, respectiv, 1986) si datorita traducerii in limba romana a unui numar remarcabil de creatii literare, cum ar fi romanele In gura leului, Generatia prizonierilor, Altana din Praga, Omoruri la Sparta, Copacul care danseaza. Clopotele de seara, Intoarcerea in Samothrace, acesta din urma aparut in 1998 la Editura Omonia.
Scopul acestui nou organism este, potrivit initiatorilor, incurajarea dialogului si a unei mai bune cunoasteri intre teatrele nationale din aceasta regiune a Europei, redefinirea misiunii si statutului teatrelor nationale in contextul geopolitic si istoric actual si identificarea unor forme concrete de cooperare, prin coproductii, schimburi de artisti, turnee, traduceri de texte dramatice etc. Dialogul interetnic, atat de important in aceasta parte a lumii, rolul dramaturgiei nationale in cultura unei tari sau Intoarcerea la poveste si teatrul contemporan, care formeaza subiectul de discutii al unei mese rotunde, iata cateva dintre ideile in jurul carora s-a structurat intalnirea. S-ar putea pune intrebarea: de ce un club al teatrelor nationale? Raspunsul il aflam de la directorul programelor culturale al teatrului National I.L. Caragiale, Adriana Popescu, care scrie in programul acestei intalniri: -Impartasim acelasi limbaj, limbajul teatrului, limbajul valorilor culturale, al constantei si al universalitatii, ceea ce ne garanteaza ca dialogul este posibil. Impartasim calitatea de institutii nationale, o autoritate care vine din traditie si gratie careia avem un cuvant de spus in domeniul culturii. Continuam sa credem ca avem o misiune si un rol de jucat in evolutia culturala a tarilor noastre.- Iar Clubul -poate fi un loc de dialog si dezbateri, un generator de proiecte, idei si initiative si, de asemenea, un factor de solidaritate si stabilitate in zona.-
Inmanarea medaliilor Teatrului National si vizionarea catorva dintre spectacolele primei scene a tarii, cum ar fi O scrisoare pierduta in regia lui Grigore Gonta, Crima pentru pamant scenariu si regie Grigore Gonta dupa romanul omonim al lui Dinu Sararu, premiera spectacolului lui Felix Alexa cu Visul unei nopti de vara de Shakespeare si, mai ales, premiera absoluta a spectacolului Cei 150, al Companiei de teatru -Passe- partout – D.P-, ce va avea loc asta-seara, completeaza programul celor trei zile ale reuniunii. Dedicat -implinirii a 150 de ani de la aprinderea luminilor in Teatrul cel Mare-, spectacolul regizat de Dan Puric dupa un scenariu propriu aliniaza la rampa, in scenografia Lilianei Cenean si coregrafia Zvetlanei Zotina, o numeroasa echipa de actori tineri.
Maine la pranz, prima reuniune internationala a Clubului Teatrelor Nationale Sud-Est Europene se va incheia, asa cum a inceput, cu o conferinta de presa.
