Un studiu cu privire la bogățiile perimetrului Roșia Montană ne-a fost remis la redacție de inginerul sibian Doru Apostol. Publicăm un fragment din material, cu intenția de a declanșa o dezbatere pe această temă, deoarece subiectul este prea amplu pentru a fi cuprins doar de o publicație. Dacă datele se confirmă, avem o explicație suplimentară legată de extraordinara implicare a unor forțe străine și a unor jefuitori de talie mondială în „afacerea Roșia Montană”. Nu doar aurul Apusenilor atrage aici interesul unor personaje controversate de nivelul lui Beny Steinmetz sau a lui John Paulson, un personaj malefic ce a avut o contribuție aparte la nașterea uriașei crize financiare mondiale din 2008.
Aceștia sunt anchetați de autoritățile federale americane pentru participarea la speculații financiare ce au generat pagube de sute de milioane de dolari .
Însă nu doar aurul este o resursă de mare preț și nu doar aurul este scormonit la Roșia Montană de către Gold Corporation, companie în care sunt acționari Paulson, Soros, Steinmetz. S-a pomenit, cu jumătate de gură, de către ingineri geologi care au lucrat în perimetrul minier al Apusenilor, prezența și a altor metale prețioase, metale rare utilizate în industria spațială, în industria armamentului, în tehnologiile IT.
Conform siteului oficial al companiei RMGC, se preconizează exploatarea a sute de milioane de tone de minereu:
“Randamentul de exploatare
La Roșia Montană există 365 milioane tone de resurse, cu cca 14,6 milioane uncii de aur, însă din acestea se exploatează 215 milioane tone, cu cca. 10,1 milioane uncii de aur. Prin extragere și prelucrare se obține un randament de extracție de cca. 80%, ceea ce înseamnă că producția de aur realizată este de 10,1 milioane x 0,8, de unde rezultă cantitatea de uncii obținute de 8,63 milioane.
Resursa este cantitatea de minereu auro – argentifer care este identificată prin programul de explorare geologică. Conform Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, în România există încă o licență de exploatare a aurului, plus alte șase licențe de explorare pentru minereuri auro-argintifere.
România – cel mai mare producator de aur din Europa
Comparativ, la momentul actual, primii trei producători europeni de aur sunt Finlanda, Suedia și Spania, care produc împreună anual circa 15 tone de aur. Așadar, în condițiile demarării proiectului Roșia Montană, România va egala producția cumulată a primilor trei producători europeni, devenind principalul producător de aur de pe continent. (http://www.rmgc.ro/news-feed/cat-aur-este-la-rosia-montana.html)”
După cum se observă, nu se suflă o vorbă pe site despre alte metale decât aur și argint. Gold Corporation ar fi un fel de organizație filantropică, care vrea doar să ne ajute să depășim Finlanda, Suedia și Spania, cam așa lasă să se înțeleagă conținutul site-ului RMCG.
Valoarea aurului de la Roșia Montană – cu mult sub valoarea metalelor rare
În continuare, în fragmentul din materialul remis la redacție de inginerul Doru Apostol se pune în discuție valoarea altor metale prezente în sutele de milioane de tone ce se preconizează a fi exploatate, valoare mult mai mare decât a aurului de la Roșia Montană.
„În multe declarații ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospecțiuni geologice asupra zăcămintelor de la Roșia Montană se menționează și cantitățile de elemente continute de minereu. Acestea sunt susținute de inginerul geolog șef Aurel Sântimbrean, de Călin Gabriel Tămaș, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie și Geologie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, precum și de multe ONG-uri. Pe lângă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puțuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare și alte date de identificare.
Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora (vezi foto tabel 1).
Astfel, ele vor fi diferențiate pe culori, după cum urmează:
– culoare roșie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;
– culoare galbenă vor fi cele din buletinul de analiză, despre care nu am date procentuale per tona de minereu;
– culoare albastră vor fi metalele platinice, despre care nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care se știe că însoțesc minereurile de aur și argint.
Folosesc noțiunea de elemente deoarece este știut faptul că acestea se împart în metale, nemetale, metale tranziționale, metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide și actinide.
Pentru prețurile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme care tranzacționează unele dintre ele, oprindu-mă la http://www.chemicool.com/.
Trebuie făcută precizarea că acestea sunt niște prețuri orientative, medii, ele suferind o fluctuație în sus sau în jos pe bursă, în funcție de cerere și ofertă. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape pură, nu sub formă de oxizi, săruri sau alte forme de prezentare sau paletizare și transport, știut fiind faptul că o puritate scăzută înseamnă și un preț scăzut. Dar aceasta este o altă discuție care ar viza fiecare element în parte, pe grade de puritate sau metode și cantități de livrare, în funcție de standarde și de cerințele specifice clienților și ofertanților, de posibilitățile de rafinare, cantități și multe alte criterii. De asemenea, contează starea aproape pură, deoarece are prețul cel mai ridicat și mai aproape de realitate.
Pentru mai multă claritate, am întocmit un tabel cu utilizări ale acestor elemente (vezi foto tabele). În paranteză fie spus, senatorul Haralambie Vochițoiu, vicepreședintele Comisiei pentru Roșia Montană, de profesie inginer minier recunoaște că este vorba despre "48 de metale grele", fără a preciza care sunt acestea.
Valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului și a argintului însumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adică aproape 6 dolari la fiecare tonă prelucrată). Raportul între valoarea elementelor și valoarea încasată de stat este de aproape 4.829 : 1.
Adică din acei 6 dolari, statul român va plăti costurile necesare mentenanței exploatării dupa închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizării oamenilor afectați de cianurile folosite și metalele grele rezultate etc.
În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roșia Montană. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de tone. Având valoarea unei tone de minereu și știind cantitățile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel: 28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone = 6.316.312,38 milioane USD.”
Peste 6000 de miliarde de dolari. Ceva mai mult decât PIB-ul Japoniei, sau puțin sub jumătate din PIB-ul SUA. Acesta este calculul realizat de inginerul sibian Doru Apostol, pe baza datelor publice.
N-am priceput de ce până acum serviciile noastre de informații, unde este full de ingineri. nu s-au învrednicit să însoțească informările lor adresate conducerii statului și cu o astfel de analiză.
Fie unii dintre responsabilii din aceste instituții au ajuns în servicii doar pentru că sunt repetenți la inginerie, fie se ocupă cu un cu totul alt gen de inginerii, care îi aduce în postura de complici ai goldsteinilor la un business ce aduce tare mult cu operațiunea de subminare a economiei naționale.
Pentru o astfel de acuză, Ceaușescu a fost împușcat, mai exact ciuruit ca un câine la zid. Mă tem că în conformitate cu datele de mai sus, dacă s-ar ajunge vreodată la un proces al marilor trădări naționale, responsabilii la care m-am referit ar urma, în confomitate cu vinovăția, să fie ciuruiți cu lovituri de AG, cu proiectile din metale rare special alese pentru ei.
George Roncea
