Pentru trei zile, incepand de aseara, liderii continentali s-au mutat in Grecia, iar Salonicul a devenit capitala politicii europene o data cu reuniunea Consiliului European – organismul suprem de decizie in cadrul Uniunii -, care va marca finalul presedintiei elene a Uniunii. Prima intalnire -in familie- a liderilor europeni de dupa razboiul din Irak se anunta a fi marcata de criza parteneriatului atlantic.
Potrivit agendei oficiale, discutiile vor fi dominate de proiectul Constitutiei europene largite, urmate de abordarea situatiei din Irak si a celei din Orientul Mijlociu, lupta impotriva terorismului si a armelor de distrugere in masa, care urmau sa faca obiectul discutiilor de aseara, dupa ce va fi epuizata tema azilantilor din spatiul european. Partea leului o va avea insa proiectul Constitutiei, prezentat in aceasta dimineata liderilor europeni de presedintele Conventiei, Valery Giscard d*Estaing. Dupa-amiaza de astazi va fi consacrata relatiilor transatlantice si strategiei europene de securitate, care se anunta al doilea punct forte al summitului.
Este de asteptat ca proiectul Constitutiei europene sa readuca la suprafata divergentele majore dintre marii actori europeni, Franta, Germania si Marea Britanie de pe o parte, adepte ale integrationismului, si tarile mai mici membre ale Uniunii Europene, precum Italia sau Spania, in ultima vreme mai apropiate, coincidenta sau nu, de Washington.
Acestea lupta pentru o Europa de tip federal, in ciuda compromisului de moment pe care l-au ales, acceptand in linii mari textul adoptat pe scheletul proiectului lui Giscard d*Estaing. De teama ca puterea lor va fi diminuata o data ce Uniunea va functiona pe baza noului text, este de asteptat ca acestea sa readuca in discutie la Salonic sistemul de vot in Consiliul European adoptat de Conventie, sistem in care guverneaza principiul reprezentativitatii in functie de populatia unui stat. Textul ar trebui sa faca obiectul discutiilor conferintei interministeriale programate pentru toamna. In cadrul acestui for, proiectul urmeaza sa fie adoptat, formula de desfasurare fiind una pe mai multe intalniri. Potrivit unui reprezentant al Centrului de politici europene din Bruxelles citat de BBC, proiectul este mai bun decat se putea spera in urma unor negocieri atat de dure in cadrul unei Conventii europene cu o extrem de larga reprezentare. Dar sunt si cateva puncte slabe, a admis acesta. La capitolul reusitelor s-ar numara largirea sferei domeniilor unde deciziile se vor adopta prin majoritate, carta drepturilor omului care va fi inclusa in Constitutie si includerea problemelor de justitie pe lista afacerilor europene. Printre punctele slabe s-ar afla esecul incercarii de a extinde sistemul de decizie prin majoritate in probleme de politica externa si economice, mentinandu-se deocamdata posibilitatea vetoului.
Romania si Bulgaria, statut incert
Problema extinderii UE va fi pusa in discutie in aceasta seara, o data cu discutiile programate cu Romania, Bulgaria si Turcia, delegatia Romaniei fiind condusa de presedintele Iliescu. Este de asteptat ca in cadrul convorbirilor sa fie reafirmata vointa politica a UE de a sustine integrarea celor trei state balcanice, dar nu va fi stabilita nici o data privind aderarea. Mai este de asteptat ca principalul mesaj pe care il va primi inclusiv Romania sa fie acela ca admiterea in Uniune nu este un proces automat, ci depinde de inceplinirea conditiilor pe care le presupune statutul de membru. Cu alte cuvinte, se doreste infirmarea teoriei ca mai devreme sau mai tarziu extinderea Europei ii va cuprinde si pe cei care nu si-au facut temele.
Semnificativ este faptul ca Romania si Bulgaria, care au primit deja semnalul politic ca sunt asteptate in UE in 2007, ambele demarand negocierile in 1999, au fost pozitionate la fel ca Turcia in cadrul discutiilor cu liderii europeni, in conditiile in care Turcia nici macar nu a demarat negocierile de aderare.
Delegatia romana a dorit sa mearga la Salonic cu un guvern schimbat la fata, in dorinta afisata de a lua cu mai mult succes un nou start al ultimelor negocieri in timpul presedintiei Italiei, pentru a recupera delacajul fata de Bulgaria.
Sofia are mai multe capitole inchise decat Bucurestiul (24/19 din totalul de 31), dar nici una dintre cele doua tari nu se poate spune ca se simte foarte bine. In ultima vreme pare sa se contureze, in ciuda angajamentelor si a dorintei exprimate in mod repetat de autoritatile de la Bucuresti si Sofia, o opinie conform careia aderarea celor doua ar putea fi amanata dupa 2007. Chiar daca evita aproape cu obstinatie sa o declare, ceea ce incearca guvernul roman, inclusiv prin schimbarea arhitecturii executivului, este obtinerea unui sprijin cat mai sustinut pentru 2007 si implicit sustinere pentru finalizarea negocierilor la sfarsitul mandatului actualei Comisii Europene, adica finalul lui 2004. Un raspuns al oficialilor europeni ar putea constitui o solutie la intrebarea daca cele doua tari balcanice partenere sunt doar lenese in adoptarea aquis-ului comunitar si aplicarea lui sau este luata in considerare o alta strategie in privinta Bucurestiului, Sofiei si Ankarei.
Masuri speciale de securitate
Asa cum s-a intamplat si summitul G8 de la Evian, reuniunea liderilor europeni la Salonic a necesitat masuri speciale de securitate. Zona a fost impanzita de forte de politie, intr-un efectiv de 15.000, pe coasta fiind desfasurate rachete antiaeriene si antinavale. Marea majoritate a protestatarilor greci sau straini erau asteptati sa ajunga aseara. Fusese deja anuntata sosirea a 8.000 de membri ai unei organizatii numite -Actiunea Salonic 2003-. Totodata, mai era anuntata prezenta altor reprezentanti ai altor organizatii, in orase apropiate de Salonic, ale caror nume sunt sugestive: -Salonic – momentul rezistentei- sau -Initiativa Genova 2001-, locul unui precedent summit G8 marcat de puternice violente.
