Potrivit datelor statistice, populatia scolara din sistemul national de invatamant a fost de 3.908.000 de persoane in 2002, cu 147.000 mai putine decat acum 10 ani. Datele evidentiaza cresteri semnificative la nivelurile superioare. Numarul celor care urmeaza institutii de invatamant superior a crescut de 2,3 ori fata de recensamantul din 1992 si de 1,9 ori al celor care urmeaza institutii de invatamant postliceal si de maistri. In schimb, s-au diminuat celelalte niveluri de invatamant: invatamantul secundar – cu 9,6% (in principal, sub efectul reducerii drastice – cu 25,6% – a celor care urmeaza invatamantul profesional si de ucenici), iar invatamantul primar – cu 20%.
Proportia populatiei scolare in totalul populatiei de sase ani si peste a inregistrat o usoara scadere (de la 19,5% in 1992 la 19,2% in 2002).
Fetele – majoritare in scoli, licee, facultati
Repartizarea pe sexe a populatiei de sase ani si peste care urmeaza o institutie de invatamant releva faptul ca populatia feminina depaseste usor pe cea masculina, spre deosebire de anul 1992, cand majoritari erau barbatii (51,2%). Populatia feminina este majoritara in cadrul persoanelor care urmeaza o institutie de invatamant superior (53,8%), de invatamant liceal (53,2%) si de invatamant postliceal si de maistri (65%). Cresterea diferentiata pe sexe a numarului si proportiei populatiei scolare s-a datorat mai ales tendintei de crestere a gradului de cuprindere scolara a populatiei feminine cu circa 10% in perioada 1992-2002. Rata neta de cuprindere scolara a populatiei in varsta de 6-24 de ani a fost in anul 2002 de 64% (la populatia masculina – de 62,7%, iar la cea feminina – de 65,4%).
Pe categorii de localitati, daca in urban se pastreaza proportia pe sexe ca si pe total, unde populatia feminina este mai bine reprezentata, in rural situatia se inverseaza in favoarea populatiei scolare masculine, comparativ cu 1992, cand populatia scolara masculina era majoritara atat pe total, cat si pe ambele medii.
Nivelul de instruire este in crestere
Fata de acum 10 ani, in datele Institutului National de Statistica se evidentiaza cresterea numarului si proportiei absolventilor de invatamant superior, postliceal si de maistri, iar in cadrul invatamantului secundar, a celui liceal si profesional (inclusiv de ucenici), concomitent insa cu reducerea numarului si proportiei absolventilor de invatamant gimnazial si primar, ceea ce denota o imbunatatire a nivelului de instruire a populatiei, dar pe fondul scaderii natalitatii.
In ultimii 10 ani, cresterile cele mai insemnate se remarca la absolventii institutiilor de invatamant postliceal si de maistri (+54,3%), urmati, tot cu o crestere semnificativa, de absolventii institutiilor de invatamant superior (+41,7%).
Absolventii de liceu sunt mai numerosi cu o cincime, iar cei ai scolilor profesionale si de ucenici – cu peste o zecime.
Ca urmare, trei patrimi din totalul populatiei de 10 ani si peste au absolvit cel putin o institutie de invatamant de nivel secundar, in crestere cu 954.000 de persoane (+7,1%) fata de datele recensamantului anterior.
Dar, in acelasi timp, s-a redus cu 983.000 de persoane numarul absolventilor invatamantului primar (-20,1%), al absolventilor de gimnaziu cu 659.000 de persoane (-10,9%).
Economistii si juristii, cei mai numerosi
Numarul absolventilor invatamantului superior juridic a inregistrat cea mai spectaculoasa crestere fata de 1992 (de 2,6 ori), urmata de cea a absolventilor de invatamant superior economic (cu o crestere de 1,9 ori). Absolventii invatamantului superior medico-farmaceutic sunt mai numerosi cu peste o treime in ultimii 10 ani, dar proportia lor in totalul celor cu studii superioare scade usor. Totodata, datele INS remarca proportia ridicata a populatiei cu studii superioare care a absolvit institutii de invatamant tehnic (peste doua cincimi), indeosebi in specialitatea industrie. Absolventii invatamantului universitar detin 23,7% in totalul celor cu studii superioare, iar cei ai invatamantului superior economic – 16,1%.
Invatamantul superior de educatie fizica si sport a fost absolvit de numai 0,2% din totalul celor care au absolvit studii superioare, in scadere cu 83,8% fata de 1992.
Peste jumatate de milion de analfabeti
Numarul analfabetilor din populatia de 10 ani si peste a scazut de la 3,1% in 1992 la 2,6% in 2002, numarand 509.000 de persoane; dintre acestea, aproape trei sferturi sunt femei.
Pe categorii de localitati, peste trei sferturi din totalul analfabetilor se concentreaza in rural.
Majoritatea analfabetilor sunt varstnici, peste trei cincimi din totalul nestiutorilor de carte fiind in varsta de peste 50 de ani, iar jumatate din totalul analfabetilor sunt de 65 de ani si peste.
Femeile detin ponderea majoritara in cadrul analfabetilor la aproape toate grupele de varsta, cu exceptia grupei 10-24 de ani, unde predomina persoanele de sex masculin.
La persoanele de varsta sub 50 de ani, proportia analfabetilor reprezinta 1,5% in totalul celor de 10 ani si peste.
Ponderea analfabetilor in totalul populatiei de 10 ani si peste a fost de 4,3% in mediul rural, de 3,6 ori mai mare decat in urban, unde aceasta pondere a fost de 1,2%.
Cea mai ridicata rata a analfabetismului (6,0%) s-a inregistrat in cadrul populatiei feminine din rural.
Potrivit datelor Institutului National de Statistica, distributia nestiutorilor de carte in profil teritorial evidentiaza o pondere mare a acestora in judetele Giurgiu – 7,7%, Teleorman – 7,1%, Calarasi – 6,3%, Ialomita – 5,2%, de doua sau chiar de trei ori peste nivelul pe tara. Municipiul Bucuresti are numai 0,6% persoane analfabete in populatia de 10 ani si peste, iar in alte noua judete (Arges, Brasov, Cluj, Harghita, Hunedoara, Neamt, Sibiu, Suceava si Timis) persoanele nestiutoare de carte inregistreaza ponderi de sub 2%.
