Românii și-au cumpărat între 2007-2009 mașini în rate de 17 miliarde de euro
Atunci când se vorbește, foarte mult emoțional, despre datoria externă a României se spune doar suma copleșitoare de 90 miliarde de euro. „Analiștii“ care pun întrebarea „cine a îndatorat țara?“ și calculează sumele împrumutate de la FMI ar trebui să țină seama de faptul că datoria externă a României a fost creată în mare parte de sectorul privat, iar decizia au luat-o românii. Mai exact 4,5 milioane de persoane care au credite în derulare, adică jumătate din populația activă a României.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat ieri că băncile sunt „vinovate“ pentru 22 de miliarde euro din datoria externă a României, dar că „nu s-au împrumutat ele ca să îndatoreze România, ci s-au împrumutat românii“.
„Eu cred că la întrebarea cine a îndatorat România trebuie să avem în vedere acest lucru, care nu este chiar de neglijat. Băncile au fost intermediari, putem spune că au ademenit populația, dacă suntem răi și îi provocăm (pe bancheri n.r.), dar nu s-au împrumutat ele ca să îndatoreze România, s-au împrumutat românii“, a explicat Isărescu.
Guvernatorul BNR a arătat că băncile comerciale nu au făcut decât să atragă resurse din exterior pentru a acoperi cererea de finanțare.
„4,5 milioane de persoane au luat credite, adică 50% din populația României și nu doar credite ipotecare (…) 3,7 milioane de debitori au credite de consum negarantate. Răspunsul meu este tranșant: este clar că decizia de îndatorare a fost democratică (…) Numai în 2007-2009 s-au cumpărat un milion de mașini noi, 17 miliarde de euro, deci eu cred că la întrebarea cine a îndatorat România trebuie să avem în vedere acest lucru“, a spus Isărescu.
Isărescu a spus că din cele 22 de miliarde euro atrase din străinătate de băncile comerciale majoritatea sumelor au fost dirijate către creditare. „Băncile au active externe de 2 miliarde de euro și active interne de 50 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, băncile și-au făcut datoria pe plan intern, au luat economisirile temporar disponibile și le-au plasat în active și din pasive externe de 22 de miliarde de euro au dat credite, în principal (…) deci băncile din Romånia ar fi vinovate, ca să folosesc cuvåntul tare, de 22 de miliarde euro din 90 de mililarde euro total datorie externă“, a explicat guvernatorul BNR la seminarul „Forumul bancar“.
Isărescu a arătat că din totalul îndatorării companiilor și populație de 310 miliarde lei, două treimi provin de la băncile comerciale autohtone, 9% de la instituții financaire nebancare și 24% de la creditori externi.
Isărescu a mai arătat că din totalul datoriei externe de la 31 octombrie, de 89 de miliarde euro, 17,6 miliarde euro sunt împrumuturi pe termen scurt, iar 71,6 miliarde euro pe termen mediu și lung, aproximativ 40 de miliarde euro fiind împrumturi ale sectorului real.
„Grosul datoriei externe este în sectorul real, iar cea mai mare parte este către sectorul neproductiv. Vreo 5 miliarde euro în magazinele de tip supermarket. Au fost utile, puteau fi evitate? Deschid doar o discuție. 70% din datoria privată este în sectorul neproductiv“, a spus Isărescu.
Potrivit oficialului BNR, din datoria externă 18,5 miliarde de euro sunt datorie publică, din care 1,2 miliarde euro pe termen scurt și 17,3 miliarde euro pe termen lung. La datoria publică se adaugă și 9 miliarde de euro bani atrași de BNR prin împrumutul de la FMI, de tip swap.
Isărescu apreciază că datoria publică, inclusiv datoria BNR, „este manageriabilă“, iar rezervele valutare sunt chiar excedentare, dacă se elimină rolul lor de asigurarea a credibilității externe.
