Pentru urmatoarele patru luni, Romania poate rasufla usurata. Asistenta militara americana – in valoare de 26 milioane de dolari anual – ramane valabila pana la 1 noiembrie, data-limita pana la care tara noastra trebuie sa ratifice acordul bilateral de exceptare a cetatenilor SUA de la judecata Curtii Penale Internationale, document semnat in cursul anului trecut.
Romania a inregistrat cu aceasta ocazie o bila alba, fiind singura dintre cele sapte state europene foste comuniste asteptate sa adere in 2004 la NATO care se poate bucura si pe viitor de fondurile americane. Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Lituania si Letonia nu au fost iertate de Washington pentru ca nu au acordat imunitate cetatenilor SUA, astfel incat isi pot lua adio de la ajutorul american, ca de altfel alte 29 de state din intreaga lume, dupa cum a anuntat purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Richard Boucher.
Valoarea totala a asistentei militare suspendate se ridica la 47,6 milioane de dolari, in afara celor sase viitoare membre ale Aliantei Nord-Atlantice fiind sanctionate trei state europene (Serbia-Muntenegru, Malta, Croatia), 10 state africane, 14 americane (printre care si Columbia, care are un parteneriat extrem de important cu SUA in domeniul luptei impotriva drogurilor) si doua din regiunea Asia-Pacific.
Membrii NATO, Taiwanul si alti noua parteneri strategici ai Statelor Unite care nu sunt membri ai Aliantei (Israel, Egipt, Australia, Noua Zeelanda, Coreea de Sud, Japonia, Iordania, Argentina si Bahrein) sunt exceptati de la penalizarile americane, indiferent de pozitia lor vizavi de Curtea Penala Internationala.
Derogari de la Legea privind protectia membrilor armatei americane, intrata in vigoare la 1 iulie, au fost facute de presedintele George W. Bush pentru 22 de state, inclusiv Afganistan, Bolivia, Bosnia, Honduras, Macedonia, Nigeria, Panama, Sierra Leone, care au semnat acorduri bilaterale cu Statele Unite referitoare la CPI.
La aceasta categorie se inscrie Romania, prima tara care a semnat asa-numitul acord de imunitate cu SUA – posibil, conform articolului 98 al Tratatului de la Roma, de constituire a instantei internationale -, atragandu-si in schimb criticile Uniunii Europene, un fervent sustinator al organismului international, insarcinat cu judecarea suspectilor de crime de razboi si impotriva umanitatii. Washingtonul considera insa ca instanta, infiintata la 1 iulie anul trecut, se poate transforma intr-un instrument politic impotriva americanilor aflati in diverse misiuni in afara teritoriului Statelor Unite, de unde si intensa campanie diplomatica impotriva organismului. La nivelul ONU, aceasta s-a soldat cu adoptarea unei rezolutii care protejeaza trupele americane de mentinere a pacii aflate in misiune in afara granitelor SUA. Valabila un an, rezolutia trebuie prelungita la fiecare inceput de iunie.
Prinse intre ciocan si nicovala, autoritatile de la Bucuresti, care au anuntat ulterior summitului UE de la Salonic, de la sfarsitul lunii trecute, ca se raliaza pozitiei comune a organismului comunitar in problema Curtii Penale Internationale si care au amanat sine die ratificarea acordului, nu pot face altceva acum decat sa astepte o rezolvare a chestiunii intre Statele Unite si UE, a comentat ieri purtatorul de cuvant al MAE roman, Cosmin Dobran. Acesta a tinut sa precizeze ca negocierile continua la nivel transatlantic, tara noastra fiind, la randul ei, angrenata in discutii pe aceasta tema cu partenerii europeni. O pozitie asemanatoare a fost adoptata de ministrul apararii, Ioan Mircea Pascu.
Discutii au si vecinii nostri bulgari cu reprezentantii Washingtonului, Bulgaria asteptand o scutire personalizata in urma sesiunilor Congresului de dupa 4 iulie, ziua nationala a Statelor Unite. Daca acest lucru nu se va intampla, Bulgaria va avea sansa reintrarii in gratiile Washingtonului la 1 mai anul viitor, o data cu integrarea in NATO. Si Croatia – aflata pe lista neagra americana – a anuntat ca va continua negocierile cu SUA, dorind insa, totodata, sa ramana fidela Uniunii Europene, organism la care spera sa adere in 2007.
Stirea suspendarii asistentei militare a luat prin surprindere oficialitatile de la Sofia, care se bazau pe bunavointa presedintelui George W. Bush pentru a obtine cele 20 milioane de dolari promise ca urmare a ajutorului acordat coalitiei anglo-americane pe perioada razboiului din Golf. Decizia nu va afecta insa planurile de instalare a bazelor americane pe teritoriul bulgar, au declarat oficiali de la Sofia. In principiu, nu vor fi influentate relatiile bilaterale ale Statelor Unite cu tarile penalizate, cu atat mai mult cu cat nici pe plan militar efectele nu vor fi bulversante, caci majoritatea fondurilor alocate de SUA au fost deja cheltuite.
