Final neașteptat peste Prut
Deznodământul alegerilor parlamentare ce s-au desfășurat duminică în Republica Moldova este încă o dovadă a similarităților politice dintre cele două țări de pe malurile Prutului. Atât presa, cât și analiștii politici au așteptat nerăbdători primul exit-poll al acestor alegeri pentru a țese scenarii în ceea ce privește viitorul Republicii Moldova. Retrăind parcă un deja-vu legat de cele întâmplate în decembrie 2009, când pentru o seară candidatul PSD la prezidențiale Mircea Geoană se întrona ca șef al Cotrocenilor, opinia publică de pe întreg teritoriul Republicii Moldova a asistat la un spectacol grotesc al cifrelor eronate indicate de exit-poll-ul realizat de Publika TV și IRES. Ieri-dimineață lucrurile s-au clarificat și au arătat o realitate ceva mai gri pentru forțele proeuropene.
La mâna „votului de aur“
Din 95,4% din totalul voturilor numărate până la închiderea acestei ediții, PCRM era creditat cu 40,5% dintre sufragii, urmat de PLDM – 28,4%,
PDM – 12,9%, PL – 9,3%, AMN – 2,1%, date oferite de Comisia Electorală Centrală (CEC). Ca și anul trecut, prezența la vot a fost de circa 59%, iar rezultatele conferă unei eventuale coaliții proeuropene între PLDM, PDM și PL un total de 57 de mandate, în timp ce comuniștii urmează să dețină 44%. De asemenea, trei mandate le-ar putea parveni proeuropenilor cu ajutorul diasporei. Potrivit datelor prezentate de CEC, în total au votat 64.450 de cetățeni la misiunile diplomatice ale R. Moldova din străinătate. Din acest total, pentru Partidul Liberal Democrat au votat 31.965 de persoane, ceea ce ar înseamna două mandate, pentru Partidul Liberal 16.299, ceea ce înseamnă un mandat, pentru Partidul Democrat 5.693, iar pentru Partidul Comuniștilor 4.351. În cazul în care rezultatul final va rămâne acesta, reeditarea Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) ar putea obține 60 de mandate, ajungându-se din nou la necesitatea „votului de aur“ pe care aceștia îl vor căuta în rândurile comuniștilor. „Datele ne sugerează că și de această dată va fi un vot de aur, doar că de data aceasta AIE va trebui să câștige acest vot de la PCRM“, a declarat sociologul român, Dan Dungaciu, pentru TVR 1. „Nu ne ajunge un vot, dar sunt convins că cineva dintre comuniști va vota pentru președintele țării“, a declarat și șeful PL, Mihai Ghimpu. Pe de altă parte, liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a acuzat că faptul că PCRM a fost furat cu 10 procente și că este dispus să negocieze guvernarea cu oricare dintre cele trei partide. „În timpul alegerilor ni s-au furat 10% din voturi. Iar aceasta prin intermediul fraudelor organizate de guvernare. Haosul Alianței pentru Euro nu poate continua. PCRM este gata de guvernare și de dialog cu celelalte partide“, a spus Voronin. Până la închiderea ediției, atât PLDM, cât și PL și-au asumat refuzul vreunui dialog cu comuniștii. Filat a anunțat, ieri, că exclude orice alianță cu comuniștii în viitorul parlament, anunțând că în cel mai scurt timp va începe discuțiile cu partenerii din actuala alianță de guvernare pentru reconstituirea coaliției majoritare. La rândul său, Ghimpu a respins orice discuție cu comuniștii privind guvernarea.
Vasile Dâncu: „Căutăm explicații mai tehnice!“
Discrepanțele majore dintre realitatea electorală și exit-poll-ul realizat de Publika TV și IRES ne-au determinat să căutăm niște răspunsuri pentru a desluși cum comuniștii, creditați de acest sondaj cu 26%, au reușit să obțină cu scor real de peste 40%. Contactat de ziarul „Curentul“, directorul IRES a găsit tot felul de scuze, blamând „intoxicările“ comuniștilor, dar și alte erori din cadrul sondajului. „Nu este caracteristică pentru noi (n.r. pentru IRES) o asemenea eroare din marja de eroare a exit-poll-ului făcut la Chișinău. În acest moment căutăm explicații mai tehnice asupra prognozei noastre, deoarece a fost cel mai bine organizat exit-poll care a avut o pregătire de 30 zile (n.r. înainte de alegerile organizate pe 28 noiembrie la Chișinău). Am avut reprezentanți la 250 de secții de votare, 700 de oameni pe teren și circa 17.000 de intervievați telefonic. Practic, aceste chestiuni ar fi trebuit să ne confere o anumită stabilitate a prognozei. Mi se pare absolut inexplicabil climatul acestor alegeri, deoarece i-am subestimat pe comuniști care au dus o campanie de intoxicare a exit-poll-urilor, inducând în rândul opiniei publice ideea că instigăm la unire cu România. A fost o propagandă a comuniștilor care s-a făcut de la om la om prin valorificarea pericolului reprezentat de România la stabilitatea teritorială a Republicii Moldova. Votanții comuniștilor au avut declarații nesincere, intoxicându-ne operatorii cu date false fără a se putea verifica din timp. În ultima zi a campaniei electorale, președintele Ghimpu a pierdut procente importante, precum și Chișinăul. A fost un șoc pentru toată lumea! PCRM a luat cu 10% mai mult decât estimam noi (15% – n.r. în exit poll-ul IRES). Cred că a contat mult mediul rural unde nu am avut cum să-l eliminăm din prognoză“, a declarat, pentru „Curentul“, sociologul și directorul IRES, Vasile Dâncu. Presa de peste Prut s-a arătat extrem de iritată de greșelile flagrante și au cerut explicații și „scuze“ din partea celor care au realizat acest exit-poll rușinos.
