– Textul articolului 48 din Legea imobilelor nationalizate – care desfiinteaza toate hotararile instantelor prin care fostii proprietari au pierdut procesele – este un amestec clar al politicului in justitie, considera magistratul Nicolae Cochinescu
Sesizata pentru a se pronunta cu privire la constitutionalitatea articolului 48 din Legea 10/2001, Curtea Constitutionala (CC) a decis, miercurea trecuta, ca reglementarea in cauza, dedusa judecatii, nu contravine Constitutiei. Decizia CC este de natura a nemultumi multi dintre investitorii care au cumparat de la stat unitati economice care, in baza Legii 10, sunt revendicate de fostii proprietari sau de urmasii acestora, desi unii dintre acestia s-au judecat cu cumparatorii si au pierdut in fata instantelor. Investitorii sunt nemultumiti deoarece art. 48 le da dreptul fostilor proprietari ca, indiferent de natura solutiilor pronuntate de judecatori, sa revina asupra cererilor de retrocedare. Polemica este generata, pe langa aberatia legislativa de a desfiinta hotarari judecatoresti ramase definitive, si de faptul ca legea nu prevede cine trebuie sa-i despagubeasca pe fostii proprietari. Situatia tinde sa devina periculoasa, deoarece pana la aparitia Legii 10/2001 statul a vandut multe imobile. Ca atare, din cauza ca din textul legii nu reiese cine trebuie sa-i despagubeasca pe ex-proprietarii sau mostenitorii lor, cumparatorii de buna-credinta contesta constitutionalitatea art. 48, pe motiv ca statul a incasat banii pentru o proprietate vanduta, iar cumparatorul poate fi pus in situatia de a restitui fostului proprietar imobilul achizitionat, desi s-a judecat cu acesta din urma si a castigat.
Guvernul stabileste cum trebuie sa judece instantele
Conditiile fundamentale ale unui stat de drept sunt suprematia legii, precum si stabilitatea circuitului civil, ca o consecinta a respectarii conventiilor civile incheiate si a autoritatii lucrului judecat. Conform acestui din urma principiu, procesul cu aceeasi cauza, obiect si parti implicate nu mai poate fi repus pe rolul instantelor. Din cauza acestui principiu de drept au aparut divergente de opinii intre judecatorii CC, unii dintre acestia apreciind ca fiind inadmisibila o asemenea reglementare, cum este aceea prevazuta de art. 48. Guvernul, in punctul de vedere inaintat la CC, a apreciat ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, iar in legatura cu incalcarea principiului autoritatii lucrului judecat, a fost de parere ca -problema se pune numai in cazul in care prima actiune a fost respinsa pe fond, adica instanta, prin hotarare judecatoreasca irevocabila, a constatat ca dreptul reclamantului nu exista-. O asemenea abordare este greu de acceptat, afirmatia fiind susceptibila de a ingradi libertatea puterii judecatoresti. Daca actiunea a fost respinsa pe fondul unui viciu sau exceptii de procedura, acest fapt nu-i este imputabil cumparatorului de buna-credinta, iar reclamantul, caruia i-a fost respinsa actiunea, trebuia sa depuna toate diligentele pentru a-si valorifica dreptul sau in fata judecatorilor. Pe de alta parte, statul – ca subiect de drept – trebuie sa dovedeasca consecventa in actiunile sale pentru a nu leza drepturile cetatenilor. Se are in vedere aici situatia in care acesta, statul, a instrainat bunurile respective, pentru ca, ulterior, sa adopte un act normativ care contrazice propriile sale actiuni. Daca s-ar fi avut in vedere despagubirea fostilor proprietari prin plata unei sume de bani, echivalentul proprietatii abuziv preluate, atunci se impunea existenta unei mentiuni in acest sens in cadrul textului legal.
Parlamentul nu are voie sa se amestece in treaba justitiei
Nicolae Cochinescu, judecator la CC, este de parere ca hotararile judecatoresti sunt opozabile atat organelor administrative, cat si parlamentului. Daca i s-ar recunoaste acestuia din urma dreptul de a interveni in activitatea de judecata, fie si prin intermediul legii, ar insemna sa se concentreze in sfera de putere a acestei autoritati cu caracter politic si functia de aplicare a legilor in solutionarea litigiilor, ceea ce este inadmisibil intr-un stat de drept. De aceea, Nicolae Cochinescu considera ca art. 48, prin care se declara ineficiente toate hotararile judecatoresti, indiferent de natura solutiilor pronuntate, nu este altceva decat o imixtiune a politicului in sfera de competenta a instantelor, incalcandu-se, astfel, principiul independentei justitiei si cel al separatiei puterilor in stat. -Prin aplicarea prevederilor art. 48 se ajunge la incalcarea principiului autoritatii lucrului judecat-, a concluzionat judecatorul Cochinescu. Sintagma -indiferent de natura solutiilor pronuntate- este, in opinia magistratului, -suficient de precisa si categorica- pentru a lasa loc si altei interpretari decat aceea ca persoanele nominalizate de art. 48 pot solicita masuri reparatorii, inclusiv pe cale judiciara, chiar daca, prin hotarari definitive si irevocabile, li s-au respins actiuni care au avut acelasi obiect si au fost intemeiate pe aceeasi cauza. Concluzia lui Cochinescu fiind ca textul criticat contravine dispozitiilor Constitutiei si ca exceptia de neconstitutionalitate trebuia sa fie admisa. Cu toate acestea, art. 48 din Legea 10/2001 a fost respins de magistratii CC, fiind considerat constitutional.
