Ambasada SUA la București a transmis în ianuarie și februarie 2010 cel puțin 10 comunicări la Washington pe teme dintre cele mai variate, de la afaceri guvernamentale interne, la probleme economice, relații externe, NATO, Iran, Afganistan, Pakistan, serviciile de informații și controlul armamentelor.
Potrivit documentelor Wikileaks, al căror conținut nu a fost publicat integral deocamdată, Ambasada SUA la București a transmis în 25 și 26 februarie 2010 mai multe comunicări.
Astfel, la 25 februarie este trimisă o informare care, potrivit codurilor, se referă la afaceri economice, monetare, condițiile economice, comerț exterior, asistență cetățenească și afaceri guvernamentale interne.
O zi mai târziu, la 26 februarie, ambasada SUA revine cu două telegrame, dintre care una vizează domeniile energiei, condițiile economice, relațiile politice externe și, din nou, afaceri guvernamentale interne. În aceeași zi, ambasada trimite o a doua telegramă la Washington referitoare la afacerile guvernamentale interne și drepturile omului.
O zi aglomerată pentru ambasada SUA a fost cea din 22 februarie, când misiunea diplomatică a transmis patru comunicări.Una dintre ele este dedicată exclusiv afacerilor guvernamentale interne. Celelalte trei sunt axate pe politica externă, NATO – asistența militară și vânzările de armament. Astfel, una dintre cele trei este dedicată subiectelor NATO și asistenței militare (MASS- Military assistance and sales). O altă comunicare are codurile PARM (controlul armamentelor și dezarmarea), CH (China) și PREL (relațiile de politică externă). Cealaltă comunicare, axată pe relațiile externe, dar și pe afaceri guvernamentale interne, conține, de asemenea, coduri referitoare la Haiti, Iran și Ucraina.
La 17 februarie, ambasada a mai trimis o comunicare pe tema energiei, probleme economice și investiții străine.
La 22 ianuarie, când ambasada a mai trimis alte două comunicări, misiunea diplomatică s-a referit, potrivit codurilor atașate telegramelor, la ajutor extern și Haiti, dar și la Iran, Afganistan, Pakistan și Serviciul de informații pakistanez.
Totate aceste comunicări au fost trimise în perioada în care, la București, șeful statului anunța la sfârșitul unei ședințe CSAT decizia României de a găzdui interceptoare ale unui viitor scut antirachetă american. Șeful statului spunea atunci că "România nu era protejată împotriva unor eventuale lovituri cu rachete balistice".
"Subiectul apărării antirachetă este unul de maximă actualitate pe agenda aliaților NATO. Statele aliate sunt din ce în ce mai conștiente de proliferarea programelor balistice – și vă sunt cunoscute numele țărilor despre care se vorbește și se fac analize. Ca atare, sistemul vine să răspundă acestei noi categorii de amenințări", a precizat atunci Băsescu. El mai spunea că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei.
