Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, Înaltpreasfinţitul Eftimie, a încetat din viaţă marţi, cu cinci zile înainte de împlinirea vârstei de 100 de ani, anunţă Arhiepiscopia.
Trupul neînsufleţit al ierarhului va fi depus în Catedrala Arhiepiscopală din Roman în jurul orei 16.00, iar slujba de înmormântare, care va fi precedată de Sfânta Liturghie, va avea loc joi, ora 11.00.
Înaltprasfinţitul Arhiepiscop Eftimie s-a născut la 9 noiembrie 1914, în satul Schitul, Comuna Hangu (astăzi, comuna Ceahlău) din judeţul Neamţ. S-a înscris la Seminarul Teologic Monahal din Mănăstirea Cernica, pe care l-a absolvit în 1941. În 1945, s-a înscris şi la Facultatea de Teologie de la Suceava, cursuri universitare pe care avea să le finalizeze la Institutul Teologic din Bucureşti în 1949, unde a obţinut titlul de licenţiat în teologie cu calificativul „magna cum laudae”.
La 1 aprilie 1949, i s-a încredinţat stăreţia Mănăstirii Bistriţa-Neamţ, pe care a condus-o până în 1966, iar între 1951 şi 1960, concomitent cu conducerea Mănăstirii Bistriţa, a funcţionat ca exarh al mănăstirilor din Eparhia Romanului şi Huşilor. În 1966, a fost înălţat la rangul de Arhimandrit şi numit Stareţ la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a acordat demnitatea de Arhiereu – Vicar al Eparhiei Romanului şi Huşilor, fiind hirotonit în 30 ianuarie 1972.
IPS Eftimie a secondat la conducerea Eparhiei pe Preasfinţitul Episcop Partenie Ciopron timp de şapte ani, după care a fost ales şi instalat ca Episcop titular al Eparhiei Romanului şi Huşilor, la 23 aprilie 1978.
