Schimbare cu soia

Sedinta de bilant a Consiliului Superior al Magistraturii tinuta cu ocazia incheierii mandatului dlui Dan Lupascu si felul in care s-au desfasurat alegerile (fara candidati), ca si atitudinea presedintelui Basescu care a prezidat sedinta, reprezinta, daca mai era nevoie, ultima dovada a masurii in care se face si se mai poate face -schimbarea- Romaniei intr-o tara europeana si ruperea sa de un sistem atat de tributar vechilor structuri, practici, clisee si persoane incat pare mai degraba tribal. E limpede ca sistemul s-a sedimentat atat de mult incat isi selecteaza singur atat inlocuitorii si portiunile cedate schimbarii cat si mijoacele de simulare a europenizarii. Putinele gesturi autentice de schimbare au fost atat de repede compromise de rivalitati, santaje si orgolii incat ratarea primului an de alternativa (cu cea mai mare sustinere din partea electoratului) e chiar mai grava decat ratarea tintei inflatiei – pentru ca e mult mai greu de recuperat. La CSM, cooperativa din justitie a dovedit ca este incapabila de o autoanaliza corecta si inapta de a crea competitie reala pentru functia de sef oferind astfel reteta schimbarii cu soia (sau chiar nechezol) care ni se serveste dupa alegeri: in loc de comunisti cu masti sau apucaturi capitaliste (Iliescu si Nastase) avem capitalisti cu ticuri comunistae (Basescu si Tariceanu) care joaca exclusiv pentru trofeul de golgeter – incat nici nu-i mai intereseaza in ce poarta marcheaza. A fost suficient ca premierul sa critice CSM si s-o sustina pe dna Monica Macovei, pentru ca dl Basescu sa valideze darea de seama festivista a dlui Lupascu, sa-i multumeasca si sa-l compatimeasca pentru -executia publica- suferita de la premier si s-o taxeze de cateva ori pe dna Macovei. Premierului nu i-a ramas decat sa considere ca presedintele -a facut o lauda ironica la adresa CSM- si sa se felicite ca n-a participat la asemenea -prezentare autolaudativa- preferand o reuniune pe teme economice unde a facut o prezentare autolaudativa guvernului sau si l-a declarat pe dl Vladescu -cel mai bun ministru de finante-. Cel mai bun din familia Vladescu, poate. O fi tot o lauda ironica. Ratarea tintelor inflatiei si cresterii economice a fost pusa de dl Tariceanu pe seama nevoii de a pune aspiratorul dupa matusile lui Adrian nepotul-minune: -a trebuit sa facem un fel de curatenie generala in conturi si bugete pentru ca matusa Tamara cu unii a fost darnica in bijuterii, tablouri si bani iar cu altii a fost darnica in datorii-. Acum suntem curatati. -Cuvantul cheie- transmis de premier este: -investiti, investiti, investiti-. Sa investim de trei ori in ce? In datoriile altora? Sau in preturi? Caci doar ele cresc spectaculos.