Luni, s-a deschis la Braila cea de-a patra editie a Concursului International de Canto Hariclea Darclee, creat de soprana Mariana Nicolesco pentru a omagia personalitatea marii interprete nascute in acest oras in 1860. Concertul inaugural al competitiei, ce se afla din acest an in atentia canalelor de televiziune Mezzo si EuroNews, a adus pe podium o violoncelista din ce in ce mai apreciata in ultimul timp, laureata recent a unui concurs international de la New York, Laura Buruiana, si doua laureate ale editiilor precedente ale Concursului Darclee: soprana Camelia Clavac si mezzosoprana Cornelia Oncioiu (care se specializeaza actualmente la Opera din Paris). Acompaniata la pian de Raluca Iordachi, Laura Buruiana a oferit trei piese ce i-au pus in valoare calitatile tehnice si muzicale: Vocalize de Serghei Rahmaninov, El cant dell*ocels de Pablo Casals si Pezzo capriccioso de Piotr Ilici Ceaikovski. Camelia Clavac a debutat cu o piesa extrem de dificila, Der Holle Rache (Regina Noptii) din Flautul fermecat de Mozart, continuand cu O, luce di quest*anima din Linda di Chamonix de Donizetti si Caro nome din Rigoletto de Verdi, iar Cornelia Oncioiu a ales pentru aceasta ocazie ariile Cara speme din Giulio Cesare de Haendel, O ma lyre immortelle din Sapho de Gounod si Aire de la griserie din La Perichole de Offenbach.
Concursul ce se desfasoara, ca intotdeauna, in trei etape, ultima cu public, are loc pana in 27 iulie, cand este anuntata Gala Laureatilor decisi de un juriu prezidat de Mariana Nicolesco (presedinte de onoare) si Nicolae Herlea, si format din Marco Balderi (Italia), Alexandru Farcas, Jacques Fournier (Franta), Daniel Stanislaw Kotlinski (Polonia), Gerhard Muller (Germania) si Wolfgang Schmid (Austria). 156 de concurenti din 24 de tari (Austria, Australia, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Canada, China, Cipru, Coreea de Sud, Croatia, Elvetia, Finlanda, Germania, Italia, Kosovo, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Republica Moldova, Romania, Rusia, Serbia, Slovacia, Turcia, Ungaria) vor evolua in fata juriului, prezentand ariile alese de ei insisi.
Manifestarea cuprinde si alte aparitii in concert ale unor solisti remarcabili. Vineri, de exemplu, mezzosoprana Iulia Merca (laureata a Concursului National de Interpretare de la Brasov din aceasta primavara) sustine un recial de lieduri romanesti semnate de Cornel Taranu, Sabin Dragoi, Gheorghe Dima, Felicia Donceanu si Pascal Bentoiu, acompaniata la pian de Stefan Ronai. In aceeasi seara, o premiera mondiala la Braila: Concertul pentru doua piane de Alexandru Timofeev, interpretat de Matei Varga si de autor. Nascut la Chisinau, Alexandru Timofeev (invitat si la alte editii ale Concursului) studiaza acum la Filadelfia, iar Matei Varga a obtinut succese importante la Viena, Londra, Lisabona. In 25 iulie, pe Esplanada Dunarii, iubitorii de opera pot asculta Concertul de Coruri celebre din Fidelio de Beethoven, Guglielmo Tell de Rossini, Don Pasquale de Donizetti, Norma de Bellini, Benvenuto Cellini de Berlioz, Cneazul Igor de Borodin, Cavalleria rusticana de Mascagni, I Pagliacci de Leoncavallo, Evgheni Oneghin de Ceaikovski, Macbeth de Verdi, Madama Butterfly de Puccini, Boris Godunov de Musorgski, Lohengrin de Wagner, Der Freischutz deWeber si Carmen de Bizet, in interpretarea Corului si Orchestrei de Camera Radio, sub bagheta dirijorului italian Marco Balderi, cel care va fi la pupitru si la reprezentatia cu La Boheme de Puccini, opera prezentata pentru prima data la noi in tara in 1903, la Teatrul National din Bucuresti, cu Hariclea Darclee in rolul Mimi (26 iulie).
Vocea Haricleii Darclee ne este necunoscuta. Mariana Nicolesco a avut ideea de a prezenta, la editia din acest an a Concursului, pagini din cele opt opere pe care marea soprana le-a cantat in premiera mondiala, pagini scrise de multe ori special pentru vocea ei si cu care a entuziasmat publicul marilor teatre ale lumii: I Tantzau de Mascagni, Ero e Leandro de Mancinelli, Enoch Arden de Catargi, Condor (Odaleea) de Gomes, Iris de Mascagni, La Wally de Catalani si Tosca de Puccini. Ariile Eben, n*andro lontana din La Wally si Vissi d*arte, vissi d*amore din Tosca, interpretate de soprana Mariana Nicolesco, vor fi proiectate pe marele ecran in aer liber, -ca un omagiu adus marii predecesoare de aceea care este sufletul manifestarilor dedicate Haricleii Darclee-.
Concursul International de Canto Hariclea Darclee este bianual. Intre doua editii ale acestuia, au loc master classes sustinute de soprana Mariana Nicolesco, cea care, impreuna cu o alta interpreta celebra romanca, stabilita in Statele Unite, Virginia Zeani, au avut ideea fondarii Companiei Academice de Opera Darclee la Colegiul Central din Pella Iowa. Studenti ai Universitatii de Muzica din Bucuresti si laureati ai Concursului Darclee (care formeaza aceasta companie) au prezentat la Pella La Traviata, cu ocazia implinirii a 150 de ani de la premiera mondiala a operei verdiene, in care Hariclea Darclee a interpretat rolul Violettei.
Organizat de Fundatia Darclee in colaborare cu Fundatiile Internationale Ateneul Roman, Ministerul Culturii si Cultelor, Centrul de Creatie Braila, Primaria Municipiului Braila, Consiliul Local Municipal, Consiliul Judetean si Prefectura Braila, Concursul International de Canto Hariclea Darclee a devenit o adevarata institutie despre care maestrul Marco Balderi declara: -Patru sunt azi in lume marile concursuri internationale de canto: Belvedere la Viena, Maria Callas la Atena, Luciano Pavarotti la Filadelfia si Hariclea Darclee la Braila. Nici unul nu se poate compara cu ce a creat Mariana Nicolesco in acest oras incantator-. Iar Josef Hussek, care a fost o vreme in fruntea Concursului Belvedere si este acum directorul Festivalului de la Salzburg, afirma: -Nu cunosc nici un alt concurs de canto care sa se plaseze in toate momentele si manifestarile sale la un nivel atat de inalt ca acela dedicat memoriei Haricleii Darclee. Aceasta manifestare e mai mult decat un concurs de canto obisnuit, este totodata competitie, master class si adevarat festival al muzicii. Iata ce o face incomparabila si unica-.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane