Futurismul italian s-a manifestat chiar de la inceputurile Avangardei ca o miscare radicala. Neadmitand nici un compromis, spectaculosi in manifestarile lor, futuristii italieni stransi in jurul scriitorului Filippo Tommaso Marinetti (1876-1944) au innoit nu numai conceptul artistic al Modernismului, ci chiar au pledat pentru intelegerea artei in sens mai larg. Pe 20 februarie 1909, ziarul parizian -Le Figaro- a publicat Manifestul Futurismului, al carui autor era Marinetti. El anunta, nici mai mult, nici mai putin, o schimbare a intregii societati, ca sa corespunda noilor conditii de viata de la inceputul secolului XX. -Un Rennauto este mai frumos decat Nike din Samothrace-, declara Marinetti, proclamand renuntarea la traditie, la intreaga memorie culturala si instituind in schimb estetica dinamicii industriale si a vitezei. Marinetti – poreclit -Cofeina Europei- – semna astfel certificatul de nastere al Futurismului.
Miscarea a cuprins curand toate domeniile artei. Pentru a o face cat mai cunoscuta, Marinetti – un adevarat maestru al propagandei si al cuvantului – a folosit mijloace neobisnuite la acea vreme: fluturasi, manifeste, intruniri publice. Ideile sale au ajuns sa fie imbratisate de catre tot mai multi artisti deveniti treptat discipolii sai, dar au starnit si controverse violente.
Futurismul a intrat ulterior intr-un con de umbra din pricina legaturilor stranse dintre Marinetti si Mussolini, in ciuda scepticismului manifestat de primul fata de fascismul italian. Mussolini, la randul lui, si-a apropriat ideile fundamentale ale Futurismului – nationalismul si etosul razboinic.
In Austria, futuristii italieni au fost prezenti doar in 1912, in cadrul unei expozitii, de mult data uitarii. De aceea, expozitia de la BA-CA KUNSTFORUM Viena – deschisa pana pe 29 iunie – poate fi considerata un adevarat eveniment, nu in ultimul rand datorita diversivitatii lucrarilor expuse.
Futurismul: Avangarda radicala a fost pregatita cu minutiozitate timp de aproape doi ani, interval in care organizatorii au strans aproximativ 200 de lucrari futuriste – unele prezentate pentru prima oara intr-un cadru public atat de larg. Ele provin din muzee si colectii particulare din diferite colturi ale lumii, reprezentand un spectru cuprinzator, de la artele plastice, arhitectura, film, muzica pana la literatura si moda. Expozitia a fost organizata sub inaltul patronaj al presedintelui Austriei, Thomas Klestil, si al presedintelui Italiei, Carlo Azeglio Ciampi.
Artele plastice sunt cele care sintetizeaza cel mai bine, pentru publicul de azi, ideile si conceptele grupului radical si avangardist aflat in centrul expozitiei: Giacomo Balla, Umberto Boccioni, Carlo Carra, Luigi Russolo si Gino Severini. Ei reprezentau arta cea noua, progresista, nationala, italiana, pe scurt -futurista-. Noul limbaj al formelor artistice promovat de ei era pe intelesul lumii in continua transformare – dinamismul, simultaneitatea si participarea emotionala a privitorului constituiau cuvintele-cheie.
Expozitia de la BA-CA KUNSTFORUM se concentreaza asupra anilor 1909-1918, o perioada de varf a activitatii futuristilor – -anii eroici-, cum au fost numiti -, in care Futurismul si-a consolidat locul in cadrul miscarii de avangarda, manifestandu-se nu numai in artele plastice, ci si in literatura si muzica. Operele realizate in acei ani de cercul de artisti din jurul lui Marinetti sunt de o calitate artistica deosebita, care le situeaza alaturi de creatiile celorlalti inovatori ai artei plastice a epocii – cubistii francezi.
Expozitia mai cuprinde lucrari futuriste si din celelalte domenii ale artei: arhitectura, moda, muzica, arta decorativa, fotografie, film, literatura. Este o ilustrare a faptului ca, in jurul anului 1915, Futurismul a fost adoptat de tot mai multi creatori, foarte diversi, fiind inteles de catre acestia drept o poarta spre libertatea artei si experimentul artistic.
COMPRESS
