Chestorul general Nicolae Berechet incearca din rasputeri sa se apere in scandalul iscat de cei 10.000 de euro pe care i-a primit de la Eximbank. In acest sens, un comunicat, redactat la ordinele sale cu scopul de a-l scoate basma curata, mai mult il incrimineaza. Nicolae Berechet sustine ca a primit bani doar pentru o parte a anului 2005, dar in declaratia de avere se mentioneaza contrariul.
In schimb, fostul secretar de stat raspunzator de achizitiile ministerului tace malc in ceea ce priveste prezenta sa in consiliile de administratie ale societatilor Comicex si Rami Dacia.
Comunicatul remis de Ministerul Administratiei si Internelor demonstreaza cum juristii institutiei incearca sa-l apere pe Berechet, sustinand ca acesta ar fi avut dreptul sa primeasca bani de la Eximbank. In favoarea acestei explicatii fortate, juristii MAI considera ca Nicolae Berechet se subordoneaza legilor privind functionarii publici, desi anul trecut era secretar de stat.
-Nu se afla in situatia de incompatibilitate functionarul public care este desemnat printr-un act administrativ emis in conditiile legii sa reprezinte sau sa participe in calitate de reprezentant al autoritatii ori institutiei publice in cadrul unor organisme colective de conducere-, se arata in comunicatul ministerului.
La realizarea acestui document nimeni nu a tinut cont de faptul ca Nicolae Berechet nu poate fi incadrat la categoria de functionar public din doua motive: pe de o parte, la momentul respectiv era secretar de stat si, pe de alta parte, acum este secretar general al MAI – adica functionar public cu statut special.
In acelasi timp, comunicatul MAI nu vorbeste deloc de banii pe care Nicolae Berechet i-a primit de la societatile Comicex si Rami Dacia.
-Incepand cu anul 2005, cand a fost numit in functia de secretar general al MAI a incetat si calitatea sa de membru al comitetului interministerial-, incearca sa se justifice MAI, dar, in schimb, nu face nici o referire la celelalte surse de venit ale lui Berechet. Acesta a primit si primeste in continuare bani si de la Comicex, societate comerciala din subordinea MAI. De asemenea, functia respectiva este ocupata ilegal, deoarece statutul societatii prevede ca acel post nu poate fi ocupat decat de un specialist in comert exterior sau in domeniul administrativ si financiar, ceea ce nu este cazul chestorului Nicolae Berechet.
Secretarul general al MAI, chestorul Nicolae Berechet, a castigat anul trecut peste 10 mii de euro de la Eximbank. Banii au fost platiti ca indemnizatie pentru functia ocupata in cadrul unui comitet interministerial.
Doua legi spun ca Berechet nu trebuia sa primeasca bani
In primul rand, chestorul Nicolae Berechet, politist din aparatul central al Ministerului Administratiei si Internelor, nu avea dreptul sa fie retribuit deoarece Legea nr. 360/2002 precizeaza la articolul 45 ca -Politistului ii este interzis sa detina orice alta functie publica sau privata pentru care este retribuit, cu exceptia functiilor didactice din cadrul institutiilor de invatamant-. Respectiva lege se aplica tuturor angajatilor din aparatul central al MAI.
Pe de cealalta parte, la momentul in care a fost numit in comitetul interministerial al Eximbank, Nicolae Berechet era secretar de stat la MAI si se supunea si Legii 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. La articolul 84 alineatul 1 se specifica faptul ca -Functia de membru al guvernului este incompatibila cu o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial, cu functia de de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice si cu functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale-. Alineatul al doilea al articolului 84 din Legea 161/2003 spune ca functiile de secretar de stat se supun acelorasi incompatibilitati ca si cele de membru al guvernului.
Juristii MAI se fac de ras
Pentru a-l scoate din bucluc pe seful lor, juristii Ministerului Administratiei si Internelor incearca sa explice cum a primit secretarul general al institutiei bani de la o banca. Intr-un comunicat comic trimis de minister se arata faptul ca: -Prezenta domnului secretar general al MAI, chestorul general Nicolae Berechet, in cadrul Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior se inscrie in cadrul juridic al Legii 161/2003- sustine MAI.
Pentru ca legea respectiva nu ii permitea unui secretar de stat sa primeasca bani de la o banca, oamenii lui Berechet spun ca acesta s-ar fi subscris articolului 94 din Legea 161/2003 modificat de Legea 171/2004. Acel articol permite functionarilor publici (nr. functionari simpli, sefi de servicii si birouri).
Explicatia data de expertii ministeriali este hilara, deoarece articolul respectiv se refera la functionarii publici, nicidecum la secretarii de stat ori la angajatii MAI care sunt functionari publici cu statut special.
