Robotul american Curiosity a descoperit pentru prima dată pe suprafața planetei Marte dovezi directe ce atestă existența unui fost lac cu apă dulce pe planeta roșie, au anunțat, luni, cercetătorii americani. Deși nu mai există apă la ora actuală în acea zonă de pe Marte, testele de foraj și analizele chimice efectuate de robotul Curiosity pe o serie de roci dense i-au determinat pe oamenii de știință să afirme că, în trecut, au fost întrunite condițiile necesare pentru ca acel lac să susțină viața microbiană, în urmă cu aproximativ 3,6 miliarde de ani.
Rocile analizate conțin într-adevăr urme de carbon, hidrogen, oxigen, azot și sulf și "furnizează condiții ideale pentru o viață microbiană elementară", afirmă autorii acestui studiu ale cărui rezultate au fost publicate în revista americană Science. Rezultatele au fost prezentate și în cadrul unei reuniuni organizate de American Geophysical Union la San Francisco.
Mici forme de viață bacteriană, cunoscute sub numele de "chemolitoautotrofe", se dezvoltă în condiții similare pe Terra și se găsesc în general în peșteri sau sub nivelul mării, în cratere hidrotermale.
"Este cu adevărat identic cu mediul (care poate fi găsit) pe Terra", a declarat John Grotzinger, profesor de geologie la Instititul de Tehnologie din California, referindu-se la ceea ce a fost în trecut un lac cu apă rece, parcurs de curenți și înconjurat de munți înzăpeziți. Deși nicio formă de viață nu a fost detectată în acele roci, robotul Curiosity, care a forat în fragmente de gresie și de argilit, a găsit minerale argiloase, care sugerează o interacțiune cu apa.
„Acestea sunt roci relativ tinere în istoria marțiană“, a precizat profesorul Grotzinger în fața jurnaliștilor prezenți la San Francisco, precizând că unul dintre "rezultatele surprinzătoare" descoperite a constat în faptul că acele roci ar putea avea o vârstă cuprinsă între 3,5 miliarde și 3,6 miliarde de ani. "Această vârstă coincide cu exactitate cu cele mai vechi urme de viață descoperite pe Terra“.
„Este pentru prima dată când găsim cu adevărat roci pe Marte care aduc dovada existenței unor lacuri", a declarat la rândul său Sanjeev Gupta, profesor la Imperial College din Londra, coautor al studiului. "Este fantastic, pentru că aceste lacuri reprezintă un mediu ideal pentru ca o viață microbiană elementară să poată să se dezvolte și să se conserve", a adăugat el.
Gresia descoperită de Curiosity pare să fie similară cu acelea care există în fluviile de pe Terra, fapt care îi face pe oamenii de știință să sugereze că un fluviu izvora în trecut din acel lac situat la poalele unui munte.
Oamenii de știință au descoperit deja dovezi care atestă existența apei pe Marte, într-o altă zonă de pe suprafața planetei roșii, iar analizele realizate de alte sonde de pe orbita marțiană au venit în sprijinul teoriei potrivit căreia lacurile marțiene ar fi putut să existe în trecutul acestei planete. Ajuns în craterul Gale din regiunea ecuatorială marțiană, pe 6 august 2012, Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator, cu șase roți, trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a demonstrat deja faptul că "planeta roșie" a fost propice vieții microbiene în trecutul ei îndepărtat, acesta fiind de altfel principalul obiectiv al misiunii sale de doi ani.
Aceste ultime rezultate aduc "dovada cea mai grăitoare a faptului că Marte a putut la un moment dat să întrunească condițiile necesare pentru ca viața să se dezvolte", afirmă autorii studiului.
NASA, agenția spațială americană, a ales acel crater pentru diversele straturi sedimentare pe care le conține și care ar putea să îi ajute pe cercetători să dateze perioadele în care Marte a fost propice vieții. Următoarea etapă a roverului Curiosity va consta în analizarea unor eșantioane prelevate din rocile de la suprafața craterului, pentru a strânge mai multe dovezi ale unui mediu locuibil, a precizat profesorul Gupta.
Aceste noi descoperiri reprezintă „un progres tehnic uriaș“ și ele „ne dau încredere în viitorul acestei misiuni și în faptul că trebuie să continuăm să explorăm“ planeta roșie", a adăugat el.
Robotul Curiosity, realizat cu un cost total de 2,5 miliarde de dolari, este operat de inginerii de la NASA din Laboratorul Pasadena din California.
Mediafax
