In noianul vestilor care anuntau uciderea fiilor lui Saddam Hussein sau intoarcerea triumfala in oraselul natal din Virginia de Vest a noii eroine americane, Jessica Lynch, relatarile despre intrunirea Comitetului National Republican la New York au trecut aproape neobservate in media internationala. Nu insa peste Ocean, unde conventia mai-marilor din Partidul Republican a devenit rapid tinta majoritatii dezbaterilor televizate si unde analistii politici s-au grabit sa descopere mecanismele noii strategii adoptate de Grand Old Party.
Cu un nou lider, cu un discurs agresiv si o atitudine ce nu mai aminteste deloc de criticata pasivitate de odinioara, Comitetul National Republican a devenit avangarda partidului in confruntarea electorala cu rivalii democrati. Cel mai important rezultat al reuniunii este, in opinia comentatorilor, alegerea lui Ed Gillespie in foarte influenta pozitie de lider al Comitetului. Stilul sau taios, direct, experienta politica indelungata si relatiile amicale cu presedintele Bush au facut din Gillespie unul dintre cei mai apreciati politicieni republicani. Fost consilier pe probleme de comunicare al tandemului Bush-Cheney in campania din 2000 si mana dreapta a lui Elizabeth Dole in cursa victorioasa pentru Senat doi ani mai tarziu, Gillespie a fost alegerea personala a liderului de la Casa Alba, numirea lui anuntand schimbari majore pe arena politicii americane.
Astfel, analistii politici s-au grabit sa prognozeze ca, in cele 16 luni ramase pana la alegeri, Gillespie va deveni una dintre cele mai televizate personalitati publice din SUA, iar atitudinea sa agresiva il va transforma in -cainele de atac- al Partidului Republican in momentele in care presedintele Bush va fi obligat sa pastreze un ton moderat in diferite chestiuni. De altfel, imediat dupa alegera sa unanima de catre cei 165 de membri ai CNR adunati in somptuosul Hotel Waldorf-Astoria, Gillespie s-a lansat intr-un atac vehement impotriva democratilor, vorbind despre -pesimismul- pe care-l ofera americanilor si criticand atitudinea lor duplicitara fata de politica Administratiei republicane legata de Irak si rasturnarea de la putere a lui Saddam Hussein. -Ce e mai rau pentru americani este bun pentru ei-, i-a caracterizat Gillespie pe adversarii democrati in aplauzele unei asistente selecte, din care n-au lipsit actualul sef al majoritatii din Senat, Bill Frist, fostul si actualul primar al metropolei, Rudy Giuliani si Michael Bloomberg, sau guvernatorul statului New York, George Pataki. Proaspatul sef al Partidului Republican a fost la fel de agresiv si cand a evocat sansele realegerii lui Bush pentru un nou mandat, afirmand ca -nu se prabuseste cerul- fiindca procentele de popularitate ale liderului Administratiei au scazut continuu de la sfarsitul razboiului cu Irak. Mai mult, anticipand Conventia republicana ce va fi gazduita de New York in vara anului urmator (si care va aduce in metropola peste 50.000 de participanti), Gillespie a dat ca sigura reconfirmarea lui Bush ca si candidat al partidului, lasand sa se inteleaga sprijinul neconditionat de care seful Casei Albe beneficiaza printre republicani, in ciuda insucceselor economice, razboiului de gherila in care sunt atrasi soldatii americani in Irak sau a motivelor care au stat la baza declansarii celui de-al doilea razboi din Golf. Alegerea noului lider republican a fost primita cu optimism de electoratul republican, iar sondajele de opinie din ultimele zile dovedesc acest lucru. Stilul agresiv al lui Ed Gillespie i-a convins pe simpatizantii Partidului Republican, insa sarcinile care stau in fata noii conduceri nu sunt deloc usoare.
Mai intai, strategii partidului vor trebui sa gaseasca rapid solutiile de iesire dintr-o criza economica ce se prelungeste in Statele Unite, care va afecta fara indoiala sansele electorale ale presedintelui Bush. Apoi, Gillespie va trebui sa faca fata uriasei responsabilitati a organizarii Conventiei republicane din vara viitoare, ce a starnit deja valuri de proteste in New York prin faptul ca isi va concentra o parte din discutii in jurul eforturilor depuse de presedintele Bush in zilele imediat urmatoare atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001. Iar miza este foarte mare: nu doar sa irite newyorkezii sensibilizati de tragedie, ci si sa piarda cele 31 de voturi electorale pe care statul de la malul Oceanului Atlantic le poate aduce candidatului republican George W. Bush.
Democratii se agata de subiectul Irak
Constienti ca timpul curge in favoarea republicanilor, democratii au apelat la controversatul subiect al Irakului pentru a justifica sugestiile privind o eventuala destituire (impeachment) a presedintelui George W. Bush.
Recunoscand ca este doar o propunere academica, lipsita de realism politic, senatorul Bob Graham – pretendent la conducerea Casei Albe – a cerut electoratului sa aiba in vedere aceasta posibilitate la alegerile de anul viitor si sa il penalizeze pe Bush junior.
In opinia democratilor, presedintele republican se face vinovat de inselarea intentionata a cetatenilor americani cu privire la proportiile si iminenta amenintarii armelor irakiene interzise in lunile de dinaintea razboiului. Totodata, Administratia SUA a actionat netransparent si a oferit informatii distorsionate referitoare la costurile postbelice pentru reconstructia Irakului.
Bob Graham a fost presedintele Comisiei senatoriale pentru informatii si totodata implicat in ancheta menita sa clarifice greselile Statelor Unite care au facut posibile atentatele de la 11 septembrie.
Criticilor democrate – cu un puternic substrat electoral – i s-a adaugat la inceputul acestei saptamani un raport greu de ignorat. Realizat de Centrul pentru Studii Strategice si Internationale, documentul critica proasta planificare a administratiei in Irakul postbelic. Programul de reconstructie a Irakului este de asemenea aratat cu degetul, o grea lovitura pentru echipa Bush, deja angrenata in scandalul fabricarii dosarului irakian ca argument de declansare a interventiei militare.
-Daca situatia nu se va schimba curand, Statele Unite se pot pomeni ca trebuie sa lupte in al treilea razboi din Golf impotriva poporului irakian… Este departe de a fi de la sine inteles ca SUA pot castiga acest gen de infruntare asimetrica-, avertizeaza documentul.
In replica, oficiali americani au argumentat ca razboiul a luat sfarsit foarte rapid pentru a face posibila lansarea unei strategii postbelice eficiente. In plus, unul dintre specialistii centrului a acordat si cateva bile albe administratiei macar pentru faptul ca a reusit sa evite variantele cele mai nefericite, precum crearea unui val urias de refugiati sau distrugerea integrala a infrastructurii energetice din Irak.
