Solicitare franco-germană la Bruxelles
Dacă până acum erau doar speculații cum că Franța și Germania, cele mai puternice state ale Uniunii Europene, s-ar putea pune în calea aderării României la spațiul Schengen la termenul fixat din martie 2011, aceste lucruri capătă o coloratură oficială. Reporterii postului de radio Radio France International (RFI) au intrat ieri în posesia unei scrisori semnate de miniștrii de interne german și francez în care se cere expres amânarea datei la care România și Bulgaria vor putea adera la acest spațiu. Scrisoarea adresată comisarului pentru Afaceri Interne în Comisia Europeană, Cecilia Malmstrom, nu demonstrează decât dublul standard folosit atât de Paris, cât și de Berlin în această problematică.
Dacă până în prezent Franța neagă orice conexiune între problematica țiganilor și aderarea la Schengen a României, ieri s-a putut vedea clar că sunt conexate cele două dosare, fapt ce determină o reacție ostilă a Parisului, în ciuda faptului că între România și Franța există un parteneriat strategic. Mai mult, vizita din toamnă a cancelarului german Angela Merkel a părut una de sprijinire a Bucureștilor pentru atingerea acestui deziderat primar în materie de politică externă. Reamintim că respectivele țări ocupă primele locuri la investiții în România și au interese economice directe la București. În scrisoarea miniștrilor francez și german către Comisia Europeană (CE), aceștia vorbesc despre faptul că aderarea ar fi „prematură“, în cazul în care s-ar produce în martie 2011. „Nu sunt reunite toate condițiile pentru aderarea celor două țări în spațiul Schengen“, scriu cei doi miniștri în scrisoarea consultată de RFI România. Oficialii celor două țări vorbesc despre „carențe“, care au legătură cu securitatea și justiția, corupția și criminalitatea organizată. „Nu este posibil să nu luăm în calcul aceste carențe, constatate de Comisia Europeană în Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV – n.r.)“, spun cei doi miniștri.
Baraj politic, și nu tehnic
Miniștrii Brice Hortefeux și Thomas de Maiziere mai scriu că astfel de carențe ar putea avea consecințe grave pentru securitatea internă a Uniunii Europene, din cauza influenței pe care o pot avea asupra accesului la bazele de date Schengen. Cu toate acestea, în ceea ce privește sistemul informatic SIS/Sirene, toate controalele de până acum au consemnat o funcționare perfectă. În atari condiții, nu poate fi vorba decât de o decizie care, cel puțin în cazul Franței, poate fi pusă pe seama corelării acestei probleme cu integrarea țiganilor și infracțiunile acestora pe teritoriul francez. Cei doi conchid că ignorarea acestor defecte nu poate fi una realistă, nici responsabilă. „Estimăm că decizia ar trebui luată când principalele subiecte de preocupare vor fi rezolvate, adică atunci când vor fi făcute progrese ireversibile în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate“, se menționează în scrisoarea pentru CE. Franța și Germania recunosc că solicitarea aceasta are baze politice și principiale strâns legate de proasta funcționare a sistemului juridic din România, probleme acuzate tot mai des și de președintele statului, Traian Băsescu. „Din punct de vedere tehnic, procesul aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen este global pozitiv“, recunosc cei doi oficiali.
Problemele anacronice ale justițiarilor
Ca de obicei, reacția din mediul juridic românesc la semnalele de alarmă trase de președinte a fost una de respingere și negare. Unul dintre cei mai virulenți contestatari a fost președintele Asociației Magistraților din România (AMR), judecătorul Mona Maria Pivniceru, care s-a lansat săptămâna trecută într-o corespondență cu Cotrocenii pe această temă. „Constatăm cu regret că, în pofida eforturilor susținute ale sistemului judiciar de a-și îndeplini misiunea și a aportului adus (nr. – pleonasmul aparține dnei Pivniceru) la consolidarea statului de drept, suntem expuși public unor acuze nemeritate, care contrastează flagrant atât cu munca de zi cu zi depusă de judecător, cât și cu dispozițiile constituționale exercitate de dumneavoastră“, scria Mona Pivniceru, aflată într-o negare evidentă a realităților și a percepției venite din afară asupra unui sistem judecătoresc anacronic, ineficient și fără dorință de ieșire la liman.
Poate scrisoarea miniștrilor francez și german o va trezi și pe Mona Pivniceru din perplexitatea în care a rămas după declarațiile făcute săptămâna trecută de președinte.
Băsescu: e un act de discriminare la adresa României
Președintele Traian Băsescu a condamnat în termeni duri scrisoarea adresată de miniștrii francez și german Comisiei Europene (CE). Șeful statului a spus că această cerință francezo-germană este un act de discriminare la adresa României, care are prevăzut în Tratatul de aderare la UE și intrarea țării noastre în spațiul Schengen, odată cu îndeplinirea standardelor tehnice pe care această acțiune le impune. „România nu va accepta o discriminare din partea nimănui, fie ele și cele mai puternice state“, a precizat Băsescu într-o declarație de presă. Mai mult, șeful statului a atras atenția că o astfel de acțiune ar putea crea un precedent foarte periculos pentru țările care vor adera în viitor la structurile Uniunii Europene. Traian Băsescu a mai spus că aderarea la spațiul tehnic este legată de aspecte pur tehnico-juridice, elemente pe care România le-a satisfăcut. Conexiunea aderării de problemele din justiție este una falsă și nu aduce decât deservicii UE. „Scrisoarea conține și realități cum ar fi funcționarea CSM-ului sau a Parlamentului care protejează oameni care se presupune că au săvârșit fapte de corupție“, a declarat Băsescu. Despre scrisoarea miniștrilor, șeful statului a afirmat că este o „exagerare“ și că România nu este sursa tuturor problemelor de imigrație ilegală în Europa, așa cum se face referire în documentul respectiv. „În urma deciziei COREPER s-a înaintat la Parlament documentația pentru avizul consultativ de intrare în UE. Decizia cu privire la accesul în Schengen o va lua Consiliul JAI. Dincolo de discriminare se ajunge la exagerări. Domnii miniștri (miniștrii de interne francez și german – n.r.) leagă accesul României în Schengen de gestionarea frontierelor la nivelul UE. Cei doi fac referire la politica de azil a UE ca și cum ar avea vreo legătură cu accesul României la Schengen. Este o argumentație forțată, făcută din lipsă de argumente“, a menționat Băsescu. Șeful statului a mai pledat în finalul intervenției sale pentru ca România să beneficieze de „aceleași condiții de acces pe care le-au avut toate statele“.
