Prin avansarea cifrei de 19.000 de viitori disponibilizati la calea ferata si metrou, reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) si ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, se fac raspunzatori de -atentat- la siguranta celor care apeleaza la acest tip de transport, au acuzat ieri liderii sindicali din domeniu. In cazul in care autoritatile romane vor persista in acceptarea cifrei impuse de FMI, sindicalistii au amenintat ca va avea loc -o greva fara precedent-.
Metroul se extinde, dar FMI cere mai putini salariati
In cursul recentei vizite la Bucuresti, oficialii Fondului au solicitat oficialilor romani, in speta negociatorului-sef Mihai Tanasescu, sa treaca la concedierea a 19.000 de angajati din sistemul feroviar, dintre care 700 ar urma sa provina din randul salariatilor societatii de exploatare a metroului bucurestean Metrorex.
Presedintele Conventiei Sindicale Nationale a Transportatorilor din Romania (CSNTR), Ion Radoi, a combatut aceasta -indicatie-, spunand ca ea nu este fundamentata din punct de vedere economic. In cazul metroului, unde dl Radoi este lider sindical, masura nu va duce, spune domnia sa, decat la periclitarea sigurantei calatorilor. Aceasta deoarece, in momentul de fata, sunt in exploatare doar opt trenuri noi suedeze, -grosul- constituindu-l celelalte 44 de trenuri care sunt in functiune inca de la inaugurarea metroului, in 1979.
Mai mult, a subliniat dl Radoi, reducerile de personal nu sunt oportune in conditiile in care metroul bucurestean este in plina dezvoltare si extindere. In consecinta, va fi nevoie de mai mult personal pentru magistralele care urmeaza sa fie date in folosinta.
Ce mai ramane din calea ferata?
Nici la calea ferata situatia nu este mai roz, ci dimpotriva. Aici, Fondul a dat indicatii precise privind concedierile: 11.000 de persoane de la CFR SA (responsabila cu partea de infrastructura feroviara), 5.616 de la CFR Marfa si alti 1.408 de la CFR Calatori.
Liderul Federatiei Sindicale Elcatel, reprezentand salariatii din domeniul instalatiilor feroviare, a calificat atitudinea lui Tanasescu drept -o obraznicie fara margini-. Domnia sa a aratat ca nu se poate vorbi de concedieri, atata timp cat de la bugetul de stat nu se primesc fonduri la nivelul necesitatilor infrastructurii feroviare – anul acesta, procentajul a fost de numai 13%. -Ministrul Tanasescu nu are dreptul sa amaneteze viitorul caii ferate. Acceptand slugranic aceasta cifra, Ministerul Finantelor da, practic, semnalul declansarii conflictului de munca-, a spus dl Socaciu.
La randul lui, presedintele Federatiei Sindicale Miscare-Comercial (acari, impiegati, -nasi- si casiere), Ion Molea, a declarat ca -daca se persista pe aceasta idee, oprim activitatea la calea ferata-. Si mecanicii de locomotiva sunt extrem de suparati. Liderul Federatiei Sindicatelor Mecanicilor de Locomotiva, Voicu Sala, a precizat ca martea viitoare este convocat Consiliul National Extraordinar al Federatiei, unde este extrem de probabil sa se decida declansarea grevei generale. -Vom ajunge la o greva fara precedent in istoria CFR-, a amenintat dl Sala. Liderul sindical a completat, aratand ca este posibila chiar o revolta spontana a salariatilor, pe care sindicatele sa nu o mai poata tine sub control, precizand ca are in acest sens semnale din teritoriu.
Cea mai mica subventie din Europa
Una peste alta, sindicalistii contesta necesitatea concedierilor -sugerate- de institutia financiara internationala, aratand ca situatia economica a companiilor de cale ferata nu impune acest lucru.
Astfel, CFR Marfa a inregistrat pe primele sase luni ale anului in curs un profit net de 368 miliarde de lei si nu exista premisele diminuarii volumului de transport existent. Pe de alta parte, mecanicii de locomotiva, insuficienti si in actuala forma de organizare, sunt nevoiti sa faca nenumarate ore suplimentare.
In ceea ce priveste CFR Calatori, subventia acordata de la bugetul statului, de 16,78 euro/mia de calatori x km, este la cel mai scazut nivel in comparatie cu administratiile feroviare europene. In cazul acestora, subventiile sunt de trei ori mai mari in tarile din estul Europei si ajung la de peste 16 ori mai mari in tarile occidentale.
