Convorbire cu prof. univ. dr. Constantin Ionescu Târgoviște, membru corespondent al Academiei Române
În anul 2007 ați lansat un program național de prevenție a patologiei cardiovasculare. Ce s-a întâmplat
de atunci?
Am avut întâlniri cu Societățile de Cardiologie și Neurologie, principalii pioni care răspund de bolile cardiovasculare și neurologice și cu medicii de familie. Am ajuns la concluzia că pentru a pune în practică acest program prin care să influențăm modul de viață al oamenilor în cele două mari componente – creșterea gradului de activitate fizică și scăderea aportului de alimente bogate în calorii și foarte procesate – avem nevoie de ajutoare și cele mai bune sunt asistentele medicilor de familie. În această idee am făcut o aplicație Postdru care s-a aprobat și se derulează începând din această primăvară.
Care sunt obiectivele?
S-a prevăzut să instruim 1.500 de asistente medicale pentru a identifica, la nivelul populației, nivelul de risc pentru boala metabolică – obezitate, diabet, boli cardiovasculare. Am elaborat și un scor de risc în care sunt incluși principalii factori de risc pentru diabet, obezitate și boala cardiovasculară. Am luat în considerație și parametrii antropometrici – înălțime, greutate – cei anamnestici, dacă au în familie antecedente de obezitate și diabet ș.a. Până la sfârșitul anului și în următorii 2-3 ani vom recruta asistentele care vor fi organizate pe grupe, vor avea la dispoziție materialele necesare, iar lucrările practice se vor face pe propriile lor persoane astfel încât să-și poată însuși cât mai bine metodologia de identificare a riscului metabolic și vascular. În acest fel vor fi 1.500 de asistente, în general tinere, care vor avea o competență specială pentru evaluarea acestor riscuri în populația generală.
Din câte îmi amintesc, în programul inițial se vorbea și de educația pentru un stil de viață sănătos.
Aceste asistente vor primi un ghid despre felul în care să promoveze stilul de viață sănătos printre pacienții lor. Mai mult, când programele noastre vor ajunge și în școli, ele vor difuza diferite materiale pe baza cărora se vor purta discuții cu elevii astfel încât să facem cât mai cunoscut acest mod de viață. Vor fi informați, mai ales, cum să selecteze alimentele cele mai sănătoase – cele naturale, cele care nu sunt foarte procesate și care nu conțin multe calorii.
Această patologie este legată doar stilul de viață sau mai pot fi implicați și alți factori. Vă întreb pentru că au apărut mai multe știri despre existența unor gene care ar fi „responsabile“ pentru apariția obezității.
S-au făcut numeroase cercetări și au fost detectate cam 34 de gene asociate cu obezitatea. Unele dintre acestea au o putere mică de influență, dar însumate dau o predispoziție, care însă nu se transformă în obezitate dacă persoana respectivă va fi educată să prevină excesul de greutate printr-o alimentație sănătoasă.
Deci, decisiv este ce, cât, când și cum mâncăm.
Așa e. Numărul mare de cazuri de obezitate din lume se datorează Chinei, unde procentul de persoane obeze a crescut cu 300% în ultimii 15 ani. Cauza este stilul de viață și, mai ales, alimentația care a devenit dintr-o dată disponibilă unei populații obișnuite aproape cu un regim ascetic. E un fenomen care se observă și în țările aflate în tranziție, unde înainte au fost multe lipsuri și unde populația a avut, dintr-o dată, acces la o alimentație mai variată și mai bogată.
La noi, care este situația obezității acum?
Părerea mea este că e o situație cu mult mai gravă decât se observă. Diabetul la copii a crescut, paralel cu creșterea obezității. Copii de astăzi sunt, în medie, cu trei kg. mai grași decât acum 20-30 de ani. Or, aceste trei kg. la vârsta de nouă ani înseamnă cel puțin 30 de kg. în plus la vârsta adultă. Noi apreciem că în următoarele două decenii va exista un val de obezitate, după care, așa cum s-a întâmplat și în alte țări dezvoltate, cum sunt cele nordice, se va ajunge la o stabilizare. Sperăm că prin aplicarea Programului nostru de prevenție vom reuși să conștientizăm din ce în ce mai mulți oameni de importanța prevenirii obezității încă de la vârsta copilăriei. E vârsta la care evoluția este mai agresivă și are complicații cronice mai grave decât atunci când apare mai târziu.
Se pare că SUA dețin încă un record al obezității și din această cauză se fac și foarte multe cercetări.
În SUA s-a ajuns la aproape un maximum pentru că supraponderea este mai mare de 70%, iar obezitatea foarte mare (numită și morbidă), pe care la noi o vedem rar, la ei este de 10% din populație. E o problemă foarte gravă și se încearcă să se rupă lanțul promovării excesive a unor alimente. E o problemă de psihologie. Având mai multe sortimente de mâncare, mai bune la gust, mai tentante, consumul lor crește și efectele nu întârzie să apară. Pe de altă parte, s-a constatat că unele substanțe introduse mai ales în anumite băuturi răcoritoare dau un fel de dependență foarte asemănătoare cu dependența față de fumat sau de droguri. S-au făcut studii de comportament la copii și s-a constatat prezența unei astfel de efect.
Acest gen de substanțe nu pot induce și modificări genetice?
Au fost suspiciuni în acest sens. Numărul acestor aditivi alimentari se află într-o creștere continuă și se apreciază că în fiecare an se adaugă 15.000 de compuși chimici noi care nu știm ce efecte biologice vor produce pe termen lung. Aceste substanțe pot acționa negativ asupra unor funcții importante, precum picătura chinezească. Oamenii de știință sunt îngrijorați de faptul că o parte dintre cancere mai frecvente în momentul de față s-ar datora unor asemenea substanțe. E drept, toate aceste substanțe au fost testate pentru toxicitate sau alte efecte pe animale, dar niciodată nu se știe dacă și omul reacționează la fel. Probabil vor urma unele reglementări privind o serie de aditivi alimentari al căror număr a ajuns să fie de ordinul sutelor de mii. S-ar putea ca unii dintre aceștia să fie capabili să trezească o anume predispoziție genetică aflată în stare latentă și să aibă efecte nedorite.
În ceea ce privește diabetul sunt specialiști care vorbesc de caracterul lui epidemic. Care este situația acum în țara noastră?
La noi, diabetul este într-o creștere lentă. Am avut o creștere foarte mare între anii 1990 și 2010, acum deja s-a stabilizat. Date precise avem pentru București, unde apar cca. 11.000 de cazuri noi pe an, iar procentul de creștere este oricum mai mic decât înainte. La asta a contribuit poate și programele aplicate pentru detectarea precoce a diabetului, care poate preveni complicațiile și scurtarea duratei de viață. E bine de știut că un diabetic bine tratat poate fi activ până la vârsta pensionării, fără complicații și costuri mari.
Sintetizând, ce ar fi important pentru un stil de viață sănătos, fără restricții prea severe care să umbrească bucuria de a trăi?
Vorbind în termenii medaliilor de la diferite concursuri, eu le spun pacienților mei: Mișcarea este aurul, aceasta este la îndemâna oricui, nu costă și aduce cel mai mare beneficiu pentru sănătate. Alimentația este argintul și e bine ca ea să fie cât mai rațională și cât mai naturală. Medicamentul este bronzul și e bine să apelezi la el atunci când nu ai putut câștiga celelalte două medalii. Pe scurt: mișcați-vă cât mai mult; alimentați-vă de la piața obișnuită cu produse de la noi mai ales acum, vara; evitați pe cât se poate orice este artificial și mai ales băuturile îndulcite care se consumă anual cu zecile de mii de tone. Aceste băuturi sunt cele mai periculoase pentru că au foarte multe calorii și conțin unele substanțe care nu fac bine. ?»?¼?üin să subliniez asta pentru că sunt unele persoane care spun că beau câte doi litri de asemenea băuturi pe zi.
Suntem în fața unei dileme: mănânc ca să trăiesc sau trăiesc ca să mănânc. Și mai e o vorbă: spune ce mănânci ca să-ți spun cine ești. Sigur, mâncarea este și o sursă de satisfacții, dar nici pe departe singura.
Eu am zis că o soluție ar fi ca atunci când omul își face bugetul să se mai gândească și la o carte sau decât să meargă la restaurant să aleagă un spectacol, firește, pe gustul fiecăruia. Cred că fiecare își poate găsi și alte motive de plăcere decât cele legate strict de mâncare, că îți pot cultiva alte plăceri mai puțin nocive decât o alimentație nesănătoasă cu efectele tardive capabile să-i umbrească, printr-o suferință, fireasca bucurie de a trăi.
