Scoaterea la concurs a celor 8.500 de posturi din sistemul public a iscat numeroase critici din partea reprezentantilor sindicali, care acuza tratamentul diferentiat pe care guvernul il aplica corpului functionaresc. Si pe buna dreptate, am putea spune, daca avem in vedere si faptul ca, desi depune acelasi juramant la intrarea pe functie, personalul care lucreaza in aparatul parlamentului beneficiaza de o serie de facilitati la pensionare.
In fapt, reprezentantii functionarilor publici sustin ca blocarea avansarii si aducerea de personal din afara sistemului va crea o stare de nervozitate in randurile functionarilor care lucreaza de ani buni in sistem. -Nu este normal sa aducem oameni din afara, cand am putea foarte bine sa ii avansam pe cei cu ani buni de experienta in spate, si apoi sa scoatem la concurs posturile ramase-, ne-a declarat liderul Aliantei Federative a Sindicatelor Functionarilor Publici, Vasile Marica.
Salarii mai mari pentru nou-veniti
Mai mult decat atat, diferenta de salarizare intre personalul existent si cel care va fi incadrat pentru intarirea capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare nu va duce decat la aparitia unor rivalitati si, implicit, la o slabire a capacitatii administrative. -Situatia creata este una hilara. Guvernul prefera sa aduca oameni din afara sistemului care nu sunt atat de bine pregatiti ca cei existenti deja, sa creeze un cadru legal pentru a le acorda salarii mai mari cu 75%, insa nu a avut capacitatea sa inteleaga nevoia de a mari salariile pentru toti functionarii publici-, a precizat Marica. Potrivit acestuia, angajarile in sistem sunt necesare, pentru ca exista o deficienta de personal de circa 15.000 de oameni, insa ar trebui avuti in vedere cei care sunt deja in sistem. -Administratia publica are absoluta nevoie de angajari in sistem pentru ca suntem subevaluati cu circa 15.000 de oameni, dar in acelasi timp cei care fac parte in prezent din corpul functionarilor trebuie avansati, pentru ca, de circa sapte-opt ani, din cauza luptelor politice si a discursurilor demagogice in ceea ce priveste profesionalizarea functionarilor, marea majoritate a acestora nu au avansat-, a subliniat Marica. In opinia sa, un astfel de tratament diferentiat va da nastere la aparitia unor probleme de comunicare intre administratia publica si guvern.
Pensii aparte pentru functionarii din parlament
De tratament preferential se poate spune si atunci cand vine vorba de pensionare. Daca un functionar public care lucreaza in aparatul normal al statului iese la pensie pe baza de puncte acumulate si a asigurarilor pe care le achita catre bugetul de stat, nu acelasi lucru se intampla si cu cei care activeaza in cadrul parlamentului, incadrati ca functionari cu statut special. Pe langa o serie de facilitati si indemnizatii, parlamentarii au avut grija sa le asigure si colegilor lor functionari un trai mai linistit la batranete, prin aprobarea Legii 7/2006. Sfidare pe fata sau bataie de joc, functionarii publici din aparatul parlamentului beneficiaza de o pensie de serviciu, compusa dintr-o pensie obisnuita, calculata la fel pentru toti cei care activeaza pe acest segment, in baza contributiilor pe care le platesc, si care este asigurata din bugetul asigurarilor de stat, si o diferenta, valoare care impreuna cu pensia initiala trebuie sa acopere 80% din salariul functionarului, in momentul pensionarii. Aceasta diferenta este platita, culmea, din bugetul de stat! Potrivit presedintelui Casei nationale de Pensii, Mihai Seitan, o situatie similara nu mai este intalnita decat in cazul magistratilor. In acest sens, Alianta Sed Lex pregateste note de fundamentare si materiale pentru a solicita guvernului ca drepturile functionarilor publici din aparatul de lucru al parlamentului sa fie acordate tuturor funtionarilor. -Nu pot fi facute diferente in ceea ce priveste pensionarea si acordarea de sporuri. Toti suntem in slujba statului, deci ar trebui sa fim tratati in conditii similare-, a declarat Marica.
