Proiectul Legii Sănătății care prevede înființarea Caselor de asigurări private și transformarea spitalelor în fundații sau chiar în societăți comerciale va ajunge, săptămâna aceasta, pe masa Colegiului Medicilor, a Colegiului Medicilor Dentiști din România și a Colegiului Farmaciștilor, dar și a Asociației asistenților medicali și Asociației spitalelor. Inițiativa, la care au lucrat reprezentanții comisiei prezidențiale de resort și cei ai ministerului, a stârnit numeroase controverse în ultimele zile, criticile venind din partea Opoziției, dar și a subsecretarului de stat Raed Arafat și a reprezentanților Fondului Monetar Internațional. Președintele Traian Băsescu atragea atenția, anul trecut, că legea care modifică din temelii actualul sistem de sănătate, nu va putea fi implementată decât în a doua jumătate a anului. Inițiativa trebuie să întrunească acceptul unei mase critice de susținători pentru a putea fi trecută prin Parlament prin dezbatere sau prin asumarea răspunderii Guvernului. Opoziția nu este însă de acord cu asumarea răspunderii, iar dezbaterile se anunță de pe acum virulente.
Proiectul de lege vizează creșterea veniturilor Sănătății în condițiile în care România este pe ultimele locuri în UE la alocarea resurselor, fiind codașă la acest capitol chiar și între țările foste socialiste. În prezent, ponderea surselor de finanțare o deține Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, cu peste 75% din total, fiind gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Prin acest proiect se deschide însă piața și asiguratorilor privați. Aceștia ar urma să devină o verigă importantă între furnizorii de servicii medicale și Casa Națională de Sănătate, care va fi depozitarul banilor asiguraților. O sursă importantă de venituri pentru sistemul medical este reprezentată de cheltuielile private ale populației. În ultimii ani, a crescut numărul celor care achită direct serviciile medicale, ceea ce mărește însă vulnerabilitatea financiară a populației, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Mai mulți bani la Buget prin casele de asigurări private de sănătate
Românii vor fi obligați să-și facă și asigurări în sistem privat, pe lângă cele de bază, plătite la sistemul public de asigurări, dacă vor dori să beneficieze de servicii medicale complete. Practic, va fi un sistem similar asigurărilor la mașină: o asigurare obligatorie, de tip RCA, pentru asigurările de bază și una full-option, pentru servicii medicale suplimentare. Cei care nu se vor asigura obligatoriu vor beneficia doar de servicii medicale de urgență, de tratamentul bolilor cu potențial epidemic sau pe timpul monitorizării sarcinii și lăuziei. Costul exact al unei asigurări obligatorii nu se știe exact în acest moment al dezbaterii proiectului, asiguratorii privați având libertatea să-l stabilească. Este cert însă că vor fi scutiți de plata asigurărilor obligatorii tinerii de până la 18 ani, cei cu vârste de până la 26 de ani care nu realizează venituri, soțul sau soția și părinții unui asigurat, persoanele cu dizabilități care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse, bolnavii incluși în programele naționale de sănătate, între care bolnavii de cancer, de TBC, hemofilie sau transplantați, precum și femeile însărcinate.
Spitalele se vor putea transforma în fundații sau societăți comerciale
Prin proiect se urmărește o mai bună gestionare a sectorului spitalicesc, care consumă mai mult de jumătate din bugetul CNAS. Proiectul prevede că spitalele se vor putea organiza ca fundații și chiar societăți comerciale, care vor avea astfel autonomie și se vor finanța integral din venituri proprii obținute din servicii medicale, alte servicii pe bază de contract, dar și alte surse. Indiferent de forma de organizare, spitalele vor fi obligate să raporteze informațiile legate de activitatea sa către Ministerul Sănătății.
Medicamentele scumpe, înlocuite cu generice
Proiectul conține și reglementări specifice referitoare la punerea pe piață a medicamentelor, fabricație și import, etichetare și prospect, clasificarea și distribuția medicamentelor, publicitate, informarea publicului, farmacovigilență, supraveghere și sancțiuni. Medicamentele reprezintă în bugetul Sănătății aproape un sfert, mult peste media țărilor europene și chiar a celor din zona noastră, iar creșterea accentuată a bugetelor pentru medicamente, mai ales în ultimii 4 ani, s-a făcut în principal pe seama unor medicamente din import extrem de scumpe. Analiza listei cu primele 20 de medicamente prescrise în România arată că multe din acestea sunt produse biologice foarte noi, extrem de scumpe, de care beneficiază un număr extrem de redus de persoane, iar altele sunt mărci scumpe, care ar putea fi înlocuite de produse generice, mult mai ieftine și cu aceleași rezultate terapeutice pentru pacienți, arată inițiatorii proiectului.
Motivarea personalului medical, printre priorități
Inițiatorii susțin o distribuție teritorială uniformă a personalului medical și motivarea personalului de specialitate să lucreze în sistem. Există o pondere inadecvată și un deficit în creștere al personalului mediu și auxiliar, precum și o concentrare a personalului medical în zonele urbane și în spitale, afirmă inițiatorii proiectului. Nu este personal suficient mai ales la specialități prioritare, cum sunt anestezia-terapia intensivă, imagistică medicală, medicina de urgență, mai sublinizază inițiatorii.
Consultările pe tema proiectului de Lege privind Sănătatea a început joia trecută, primele discuții fiind cu reprezentanții Academiei de ?ê?£tiințe Medicale din România, președintele CNAS, Lucian Duță, și Cristian Vlădescu, președintele Comisiei prezidențiale. Reprezentanții Academiei au salutat inițiativa ministerului și au recunoscut că pentru eficientizare sistemul sanitar are nevoie de schimbări radicale. Membrii Academiei prezenți la întâlnire au prezentat propunerile și observațiile asupra proiectului și au arătat disponibilitate de a lucra împreună cu inițiatorii noii legi la elaborarea legislației secundare și a normelor de aplicare, au precizat reprezentanții Ministerului Sănătății.
Mihaela Iamandei
