Un sondaj realizat recent de Grupul de Economie Aplicata face praf si pulbere toate previziunile optimiste ale Guvernului Tariceanu privind rezultatele aplicarii cotei unice de impozitare: -Pe ansamblul anului 2005 se constata o egalitate intre firmele care au reusit cresterea profitului si cele care au inregistrat scaderea profitului, soldul conjunctural fiind aproape de zero. Practic, aceasta inseamna atat imposibilitatea de a beneficia in fapt de cota unica de 16% in 2005, cat si limitarea resurselor financiare disponibile pentru reinvestire in 2006-, se arata in sondajul GEA.
Chestionarul intocmit de GEA a fost administrat in perioada 11-25 ianuarie a.c. pe un esantion reprezentativ de firme din industrie. Variatiile in structura respondentilor dupa sectorul de activitate, cifra de afaceri si numarul de angajati au fost nesemnificative fata de buletinele precedente.
Scoaterea la suprafata a economiei subterane – o gogorita
Asadar, previziunile guvernului, anuntate cu surle si trambite, conform carora agentii economici vor investi profiturile substantiale obtinute prin plata unui impozit mai mic la bugetul de stat nu s-au adeverit. Nici asa-zisa scoatere la suprafata a locurilor de munca din economia subterana nu s-a adeverit. Dimpotriva, reducerea numarului angajatilor din industrie, prognozata in fiecare din cele patru buletine industriale GEA din 2005, este confirmata pe ansamblul anului. Astfel, potrivit sondajului, numarul firmelor care au concediat angajati este aproape dublu fata de cel al firmelor in care s-au facut noi angajari. Mai exact, la 50,8% din firmele chestionate numarul angajatilor a scazut, la 20,3% a ramas neschimbat si doar la 28,95% acest numar a crescut.
Potrivit concluziilor formulate de GEA, soldul conjunctural aproape de zero al profitului si soldul conjunctural puternic negativ al numarului de angajati pe ansamblul anului trecut sunt cauzele principale care au condus la reducerea increderii industriale la inceputul noului an.
Astfel, indicele de incredere industriala calculat pentru primul trimestru inregistreaza pentru prima oara de la lansare, in urma cu an, o valoare negativa, singurele sectoare unde se asteapta o evolutie pozitiva fiind industria mijloacelor de calcul si metalurgia. Indicele GEA este astfel negativ (-6), pe o scala de la -100 la +100, si in scadere fata de trimestrul precedent. Asistam la o deteriorare a increderii industriale. Aceasta inseamna ca ritmul de crestere a productiei industriale va incetini si mai mult in primul trimestru din 2006, putand chiar sa inregistram ritmuri negative. De altfel, si Buletinul de Conjunctura BNR 1/2006 prevede o incetinire a ritmului de crestere a productiei industriale, pe baza cererii insuficiente.
Conjuncturile nefavorabile si rezultatele sub asteptari din 2005 s-au acumulat si au redus increderea managerilor din industrie.
Previziunile privind profitul pe primul trimestru 2006 sunt majoritar negative (sold conjunctural negativ), la fel asteptarile privind numarul de angajati, se arata in Buletinul Industrial GEA. Din datele Institutului National de Statistica, productia industriala a inregistrat anul trecut o crestere bruta de 2%, mai putin de 50% din avansul consemnat in 2004. Intervalul ianuarie-martie este primul trimestru de la inceputul lui 2005 incoace in care asteptarile privind profitul sunt preponderent pesimiste, precizeaza GEA. Printre cauzele deteriorarii increderii industriale se regasesc reducerea comenzilor, precum si scaderea profitului si a numarului de angajati in 2005.
Cresterea aberanta a preturilor la utilitati – un dezastru economic
O alta concluzie importanta este aceea ca majorarea preturilor la utilitati a afectat firmele romanesti, pentru care, in medie, aceste costuri reprezinta intre 10 si 20% din costurile de productie. In industriile energofage, aceste costuri depasesc chiar 20% (pentru 14,8% din firmele respondente).
Raspunsul firmelor romanesti la aceasta crestere a costurilor cu utilitatile a fost in principal unul defensiv – 43,8% din firme si-au redus marja de profit, iar 15,6% si-au redus alte costuri, intre care si costurile cu personalul. Doar 12,5% din firme s-au folosit de pozitia de consumatori eligibili (prin liberalizarea unor piete de utilitati) si au reusit sa reduca costurile de achizitie pentru utilitati, in timp ce doar una din 10 firme a investit in tehnologii noi, mai putin energofage. Sectoarele in care strategia de reducere a profitului a fost cea mai frecventa (mult peste medie) au fost industria de confectii si industria metalurgica.
