Aparitia la comisia judiciara care ancheteaza circumstantele mortii expertului britanic guvernamental David Kelly a sefului spionilor englezi a fost considerata pe presa britanica un eveniment in sine.
Dincolo de informatiile sau declaratiile mai mult sau mai putin pregatite cu care a venit inarmat, iesirea in public a lui John Scarlett, presedintele comisiei parlamentare comune de control al serviciilor secrete, a fost comentata in fel si chip de ziaristii englezi. Ceea ce a remarcat toata lumea a fost faptul ca a fost nevoie de un asa prilej nefericit pentru ca Scarlett sa apara in fata presei inclusiv. Si, mai ales, sa ajunga sa fie nevoit sa dea explicatii in legatura cu razboiul din Irak si asa-zisul dosar irakian, al carui continut a declansat tot razboiul dintre BBC si guvernul britanic, dar care pare sa poarte, intr-un fel sau altul, si vina pentru moartea lui David Kelly. O astfel de aparitie, aminteste presa britanica, nu a avut loc nici in legatura cu dosarul nord-irlandez.
La fel de malitiosi, ziaristii britanici tin sa remarce ca nimic grav nu s-a intamplat, un contraargument pentru riscurile invocate de obicei pentru neiesirea la rampa a unor astfel de personaje. Cu alte cuvinte, nu a fost pusa in pericol viata nici unui spion britanic, nu a fost devoalat nici un secret de stat. De altfel, John Scarlett s-a plans oarecum in fata comisiei de ancheta de nevoia serviciilor secrete de a se adapta noilor tendinte de lucra mai la lumina, nevoie dictata de lupta antiterorista asumata de majoritatea liderilor lumii occidentale. A lupta impotriva terorismului, adica a antrena cat mai multe forte si energii impotriva unui inamic necunoscut, reclama un nivel crescut de consens la nivelul opiniei publice si, prin urmare, si nevoia de a convinge publicul de existenta acestei amenintari.
John Scarlett, seful spionilor britanici ai momentului, pare sa fi inteles acest fapt. Chiar daca, asa cum remarca si ziaristii englezi, cuvantul unui personaj de aceasta factura trebuie luat cu circumspectia reclamata de pozitia in care se afla si de rigorile acesteia, el a spus comisiei de ancheta ca ceea ce a declarat David Kelly BBC-ului -este complet neadevarat-. -Nu este nimeni intr-o pozitie mai potrivita decat a mea sa stie acest lucru. Eu sunt cel care a spus-o-, a fost explicatia oferita de Scarlett in legatura cu informatia ca Irakul este capabil sa activeze in 45 de minute armamentul de distrugere in masa de care ar fi dispus, pe care Kelly o contestase.
O declaratie, de altfel, numai buna pentru a salva onoarea Guvernului Blair, chiar daca pasii parcursi pana a ajunge la aceasta concluzie nu sunt deocamdata cunoscuti. In acest context mai relaxat, ieri era asteptat sa ofere versiunea sa comisiei de ancheta ministrul apararii, Geoff Hoon, principalul suspect in livrarea numelui lui Kelly presei. O avanpremiera la asteptata aparitie la comisie, astazi, a premierului Blair in persoana.
