Consiliul Local al municipiului Iasi, condus de primarul PSD Gheorghe Nichita, a incalcat mai multe legi pentru a putea sa cumpere autobuze rusesti la pret supraevaluat. Afacerea s-a parafat cu doua firme controversate: Ager Leasing ce apartine lui Bogdan Savin, patronul dat exemplu pentru afaceri necurate chiar de catre fostul sef al Garzii Financiare, si Dunarea SA din Bucuresti, compania care a blocat de mai multe ori privatizarea ARO Campulung.
La finalul aranjamentului financiar, autobuzele MAZ cumparate de catre autoritatile locale din Iasi au costat de doua ori mai mult decat pretul oferit de fabrica. Neregulile acestei afaceri nu au trecut neobservate, primii care s-au sesizat fiind reprezentantii Autoritatii de Control a Guvernului (ACG).
Raportul acestei institutii indica mai multe nereguli comise cu prilejul licitatiei de achizitionare in leasing a celor 50 de autobuze MAZ.
In perioada 12-16 septembrie 2005, doi consilieri de la ACG s-au deplasat la Regia Autonoma de Transport Public din Iasi si au verificat la sange felul in care s-a desfasurat controversata achizitie publica.
Controlul efectuat la Iasi a avut sase obiective care priveau felul in care oficialii RATP Iasi, cei ai Consiliului local si ai Bursei Romane de Marfuri au respectat legislatia atunci cand au cumparat autobuzele rusesti.
Raportul redactat de reprezentantii guvernului este dezastruos pentru cei implicati in afacere. Procedura de licitatie aplicata nu este prevazuta de lege, iar conditiile de participare la achizitie erau imposibil de indeplinit de catre firmele interesate. Consilierii din cadrul ACG au mai descoperit ca functionarii din Iasi au ascuns contestatiile firmelor participante la licitatie de ochii indiscreti ai oficialilor de la Ministerul Finantelor Publice.
Potrivit raportului Autoritatii de Control a Guvernului, unele dintre neregulile constatate la fata locului favorizau clar consortiul de firme care a fost declarat castigator al procedurii de achizitie publica. Documentul demonstreaza ca firmele castigatoare ar fi trebuit de fapt sa fie descalificate, daca ar fi fost respectate legile. De asemenea, organizarea licitatiei prin Bursa Romana de Marfuri este considerata, de catre consilierii guvernamentali, o incalcare a legii.
Pentru cele 50 de autobuze cumparate de la Ager Leasing si Dunarea SA, municipalitatea din Iasi a platit 10 milioane de euro. Tranzactia s-a efectuat in conditiile in care pentru un autobuz fabrica producatoare din Rusia cere 82.000 de dolari, adica de peste doua ori mai putin, fara a lua in calcul un eventual discount.
Licitatie in afara legii
Povestea autobuzelor de la Iasi a inceput in urma cu mai putin de un an si jumatate. Prin Hotararea 444 din 17.09.2004 Consiliul local aproba planul de masuri pentru restructurarea transportului in comun. Doua luni mai tarziu, se stabilea ca trebuie cumparate 50 de vehicule a caror valoare este situata intre 7,5 si 10 milioane de euro. Imediat a fost publicat in Monitorul Oficial un -anunt de intentie-, iar in data de 21.12.2004 a fost publicat -anuntul de participare-.
Decizia de a anunta licitatia in perioada sarbatorilor de iarna era cel putin neinspirata, avand in vedere ca potentialii participanti pierdeau aproape o treime din timpul necesar depunerii actelor.
Mai mult decat atat, in Monitorul Oficial, la rubrica -procedura aplicata pentru atribuirea contractului de furnizare-, oficialii RATP Iasi au trecut -licitatie cu strigare-, desi aceasta modalitate de atribuire a unui contract nu se regaseste in legislatia romana referitoare la achizitiile publice.
Mai mult decat atat, timpul pentru depunerea ofertelor era de 38 de zile, in conditiile in care OUG 60/2001 stabileste ca in cazul achizitiilor mai mari de 100.000 de euro sa fie organizata o licitatie la cel putin 52 de zile de la data anuntului de participare. Practic, raportul intocmit de Autoritatea de Control a Guvernului indica faptul ca licitatia organizata de RATP Iasi nu respecta exact legea fundamentala a achizitiilor publice din Romania.
Comisioane ilegale
Insasi organizarea licitatiei de la Regia Autonoma de Transport in Comun din Iasi la Bursa Romana de Marfuri este extrem de dubioasa. Controlorii guvernamentali au studiat si aceasta relatie, deoarece BRM nu este altceva decat o persoana juridica romana la fel ca orice alta firma privata.
-In data de 8.02.2005, intre RATP Iasi si SC Bursa Romana de Marfuri SA (prin punctul de lucru Iasi) a fost incheiat un contract de prestari servicii nr. 31/2005, care avea ca obiect organizarea, cu respectarea reglementarilor legale in vigoare, de catre Bursa Romana de Marfuri SA, in calitate de prestator, a procedurilor de vanzare sau de achizitie de bunuri, servicii si lucrari solicitate de RATP Iasi, in calitate de beneficiar-, se arata in Raportul Autoritatii de Control a Guvernului.
Acelasi act indica faptul ca BRM isi recupereaza cheltuielile efectuate cu organizarea licitatiei din taxele de inscriere (s-a stabilit o taxa de cinci milioane de lei, desi acest lucru nu este prevazut in legislatie, accesul la licitatie trebuind sa fie liber) si dintr-un comision care se negociaza intre BRM si castigatorul licitatiei.
-Atribuirea contractului de prestari servicii catre SC Bursa Romana de Marfuri SA s-a efectuat fara utilizarea vreunei proceduri legale. De asemenea, prin obligarea potentialilor ofertanti de a achita costuri si comisioane suplimentare, este posibila restrangerea artificiala a cadrului concurential printr-o participare la licitatie doar a ofertantilor dispusi sa accepte aceste conditii care exced prevederile OUG 60/2001-, se arata in Raportul de Control.
De altfel, ambiguitatea comisionului care se ofera BRM ne face sa ne gandim la faptul ca un ofertant ieftin cu un comision mic ar fi putut fi dezavantajat de un ofertant scump, dar dispus sa plateasca un comision mult mai mare.
Cerinte intangibile
In afara de ilegalitatle comise de functionarii RATP Iasi la anuntarea licitatiei, consilierii guvernamentali au descoperit o serie de nereguli si in ceea ce priveste caietul de sarcini. -A fost incalcata prevederea Sectiunii II, pct. B.4.1. din Anexa Ordinului MFP nr. 1012/2001 privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei Standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de produse. Cifra de afaceri, media anuala, nu impusa, nu putea avea o valoare mai mare de 4,7 milioane de euro-, se arata in Raportul ACG.
Acest calcul al consilierilor trimisi de executiv la Iasi era facut in conditiile in care caietul de sarcini publicat de RATP pentru licitatie prevede o cifra de afaceri minima pentru participarea la licitatie de 7 milioane de euro.
Aceasta prevedere limiteaza drastic si fara rost participarea la licitatie a multor companii care ar fi avut capacitatea economica de a realiza cerintele autoritatii contractante.
In afara de acest aspect, functionarii din Iasi au cerut prin caietul de sarcini ca potentialii furnizori de autobuze sa aiba in Iasi un service auto autorizat de RAR care sa fi lucrat cel putin un an de zile cu marca respectiva. Cererea era imposibil de realizat in conditiile in care, conform Registrului Auto Roman, nici un fel de service autorizat pentru reparatia autobuzelor nu era prezent in municipiul Iasi la momentul respectiv. -In acest caz, nu a fost respectat principiul liberei concurente-, se arata in actul intocmit de Autoritatea pentru Control a Guvernului.
Fata de aceasta problema, patronul de la Ager Leasing sustine ca nu era nevoie de service autorizat. -Trebuia sa ii instruim pe angajatii RATP sa poata repara singuri autobuzele-, spune Bogdan Savin.
Contestatii dosite la sertar
Patru dintre firmele care au participat la licitatia organizata la Iasi pentru achizitia de autobuze au depus contestatii sau au cerut clarificari cu privire la aspectele dubioase cuprinse in caietul de sarcini sau in anuntul de participare publicat in MonitorulOficial.
Principalele aspecte contestate au fost, conform Raportului ACG, -denumirea procedurii de achizitie – licitatie publica cu strigare, ilegalitatea stabilirii punctajului alocat pretului, experienta de un an solicitata pentru service si capacitatea minima de transport, capacitatea minima a motorului-.
Expertii guvernamentali au aratat in Raportul de control faptul ca in conditiile respective procedura de achizitie publica ar fi trebuit sa fie suspendata.
In afara de acest lucru, oamenii trimisi din Bucuresti au descoperit ca RATP Iasi a incalcat si prevederile OUG 60/2001. Acest lucru s-a intamplat pentru ca functionarii ieseni -nu au instiintat despre primirea contestatiilor toti participantii care inca erau implicati in procedura si nu a formulat rezolutii catre contestatari-, dupa cum se arata in Raportul nr. 291/2005 al ACG. Mai mult decat atat, functionarii ieseni au ascuns contestatiile primite si, contrar legii, nu le-au prezentat Ministerului Finantelor Publice.
Articolul 92, alineatul 1 din OUG 60/2001, referitor la achizitiile publice, spune ca -de indata ce primeste o contestatie sau o notificare privind introducerea unei actiuni in justitie, in scopul optimizarii procesului de monitorizare a sistemului de achizitii publice, autoritatea contractanta are obligatia sa instiinteze despre aceasta Ministerul Finantelor Publice, anexand o copie de pe contestatia/notificarea primita-.
Prevederea legala a fost introdusa pentru ca autoritatile contractante locale sa nu riste prea mult pierderea unor procese costisitoare din cauza necunoasterii legii. De asemenea, aceasta prevedere este introdusa ca masura de control asupra licitatiilor care au loc in teritoriu si care pot fi aranjate de functionarii de acolo. Ascunderea contestatiilor de functionarii Ministerului Finantelor Publice cu riscul incalcarii legii ridica semne mari de intrebare fata de corectitudinea functionarilor de la RATP Iasi.
Castigator refinantat de patron
-Conform cerintelor minime stabilite de Documentatia de Elaborare si Prezentare a Ofertei, SC Ager Leasing SA era obligata sa prezinte in copie un contract cu o banca/institutie financiara refinantatoare a firmei de leasing si acordul expres de refinantare in favoarea autoritatii contractante-, se arata in Raportul nr. 291/2005 al Autoritatii de Control a Guvernului.
Expertii guvernamentali au constatat faptul ca patronii acestei firme nu au respectat aceste minime cerinte si au prezentat -un contract de refinantare incheiat cu o persoana fizica, Savin Bogdan Mihail (n.r. patronul Ager Leasing), un contract de cesiune de creanta incheiat cu Garanti International NV – Sucursala Romania, precum si un acord de principiu in care se precizeaza ca Garanti Bank analizeaza posibilitatea acordarii unei finantari a contractului de leasing-, se arata in actul guvernamental.
Inspectorii ACG subliniaza faptul ca actul prezentat de firma care a castigat licitatia din Iasi nu era eligibil. -Contractul incheiat cu persoana fizica Savin Bogdan Mihail nu reprezinta un contract incheiat cu o institutie refinantatoare, iar acordul de principiu dat de Garanti Bank nu reprezinta un acord expres-, conchide raportul controlorilor de la Palatul Victoria, care sustine faptul ca, in consecinta, societatea comerciala trebuia sa fie descalificata.
In replica, patronul firmei cu pricina sustine faptul ca hartia in care institutia financiara mentionata anunta faptul ca -analizeaza- posibilitatea refinantarii era de ajuns. -Nici o banca nu mi-ar fi dat mai mult decat atat. Asta este procedura-, sustine Savin, care adauga faptul ca nu era obligat sa depuna acord de refinantare cu o institutie financiara.
Pret de doua ori mai mare
Bogdan Savin nu vrea sa discute problemele ridicate de faptul ca pretul la care un autobuz pleaca din fabrica ruseasca este de 82.000 dolari, de aproape doua ori mai putin decat pretul platit de municipalitatea Iasi. -Eu am oferit numai solutia financiara. Autobuzele au fost aduse de Dunarea SA, care este unicul furnizor al acestui tip de vehicule in Romania-, a explicat patronul de la Ager Leasing.
In final, la data de 29 septembrie 2005, Regia Autonoma de Transport Public din Iasi a semnat cu Ager Leasing si cu Dunarea SA un contract in valoare de 368 miliarde de lei. In Monitorul Oficial in care este prezentat anuntul de atribuire a contractului se specifica faptul ca valoarea contractului in valuta este de 10,1 milioane de euro.
Daca este sa ne luam dupa cursul leu/euro din data semnarii contractului, care era de 35.450 lei pentru un euro, vedem ca 10.195.000 de euro reprezinta 361,4 miliarde de lei, cu sapte miliarde de lei mai putin decat in contract. De altfel, niciunde in respectivul anunt nu se prevede care este cursul de schimb valutar aplicabil.
Cazul, trimis procuraturii
Oficialii guvernamentali care au constatat multitudinea de nereguli de la Iasi au propus sesizarea Ministerului Finantelor Publice pentru -analizarea aspectelor semnalate si dispunerea de masuri de sanctionare-. Totodata, ei au propus transmiterea raportului de control la Consiliul Local al municipiului Iasi pentru -luarea masurilor legale care se impun-.
De asemenea, s-a propus trimiterea raportului catre procurorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in vederea identificarii unor -acte si fapte de natura penala-.
Cu toate acestea, sunt slabe sanse ca sa se recupereze paguba produsa la Iasi. -Nu vad de ce atata tevatura. In fond, autobuzele au fost livrate, si s-a inceput plata. De ce mai discutam de licitatie-, spune acum Bogdan Savin, patronul Ager Leasing SA.
