Premierul italian, Silvio Berlusconi, se lanseaza si pe piata muzicii pop, depasind astfel nivelul de om de afaceri sau de om politic, care nu prea te lasa sa visezi. Dar mentinandu-si astfel renumele de politician original, cum eufemistic il numesc prietenii. Nu s-ar putea spune chiar ca ii va concura pe Eros Rammazotti sau Celentano, dar nici departe nu e. Cert e ca va lansa pe piata un album cu sapte cantece pop, activitate in care va fi ajutat de un chitarist italian destul de putin cunoscut. Pare ca nici agenda europeana, pentru care a anuntat planuri mari, nici provocarile pe care le-a adresat partenerilor de coalitie in privinta sistemului de pensii, sau a legislatiei in domeniul afacerilor, sau in politica fata de emigranti, dar nici incercarile la care il supune din cand in cand justitia sau opozitia de la Roma nu l-au oprit sa-si realizeze visul. Calitatea de cantautor la care ravneste premierul italian nu pare a fi tintita a cuceri partenerii din politica mondiala, relevarea calitatilor deja cunoscute de iubitor al artei sunetelor in varianta contemporana inscriindu-se, evident, in coordonatele politicii de fascinatie la care este supus sistematic emotionalul electorat italian.
Una peste alta, Berlusconi a scris de-a lungul anilor niste cantece de dragoste, iar acum vrea sa le puna personal pe muzica pop. Nu s-a anuntat inca daca vrea sa scoata la vanzare viitoarul album sau ce ar vrea sa faca daca va avea vanzari pe masura faimei sale. Se stie doar ca el va aparea in octombrie, chiar in preajma conferintei interguvernamentale care va dezbate temele fierbinti ale vechiului continent. -Este mai bine cu un cantec-, se va numi albumul, sugestia putand fi luata si ca una politica.
Apetenta muzicala a premierului italian s-a facut cunoscuta pana acum in diverse forme si cu diverse ocazii. Fie ca i-a cantat o serenada presedintelui rus, Vladimir Putin, la multe grade sub zero, fie ca a format cu el un duet pe pamantul fierbinte al Sardiniei pentru a da glas celebrei balade ruse -Oci ciorni-. Sau, de ce nu, nu trebuie trecuta cu vederea forma juvenila a pasiunii sale, materializata intr-un grup cu care canta in adolescenta pe vase de croaziera, care astazi face parte din grupul apropiatilor sai cei mai fideli, care ocupa pozitii-cheie in firmele sale.
-Cu inima in gat-
Nu este nici pe departe o descriere a starii in care ar urma sa se prezinte azi la cina de la resedinta din Sardinia, in prezenta premierilor francez, Raffarin, si a celui spaniol, Aznar. Si nici in asteptarea omologului si prietenului turc Erdogan, care, ce-i drept, a inceput sa-si indrepte ochii spre alte orizonturi, de exemplu berlineze, nu tocmai pe placul Romei.
Este vorba, pur si simplu, despre versurile prin care Berlusconi, un familist convins, adept infocat al valorilor familei, isi exprima sentimente mai putin legate de convenientele sociale. Un ziar italian le-a publicat ieri, -Cu inima in gat- este titlul. -Simt ca viata ar fi fost facuta sa ne desparta/ Si ma tem sa nu raman fara tine-, sunt o parte din versuri. Sau -Cu inima in gat,/ Pentru ca dragostea este totul pentru mine,/ Stiu ca ma vei face sa sufar,/ Dar nu te voi lasa niciodata sa pleci./ Chiar daca as fi nevoit sa lupt,/ Te voi iubi mereu-.
-Judecatorii sunt nebuni-
Chiar cu sufletul plin de dragoste, Berlusconi nu a putut sa piarda ocazia de a mai adresa cateva cuvinte grele magistratilor, pe care nu o data i-a acuzat de -stangism-, in contextul unui proces de coruptie si al unei anchete penale suspendate pe motiv de lege a coalitiei de centru-dreapta. Aflat la vila sa din Sardinia dupa plecarea lui Putin la Moscova, premierul italian s-a delectat acordand doua interviuri, unul revistei -The Spectator-, iar altul unui ziar local din orasul natal al lui Felini, -La voce di Rimini-.
Comentand aprecierile legate de suspiciunile legate de apartenenta fostului presedinte Giulio Andreotti la mafie, dupa ce a fost condamnat cu suspendare sub acuzatii de coruptie, premierul italian s-a lansat in ditirambi negri la adresa magistratilor. -Acesti judecatori sunt de doua ori nebuni. Prima data in sens politic, iar a doua pentru ca sunt nebuni oricum. Ca sa faci munca asta, a continuat Berlusconi, trebuie sa fii tulburat mental, trebuie sa ai tulburari psihice. Daca fac munca asta, concluzioneaza el, este pentru ca sunt diferiti din punct de vedere antropologic de restul rasei umane-.
