In contextul suspiciunilor legate de elaborarea noii strategii de siguranta nationala, SRI sporeste semnele de ingrijorare ridicate in privinta respectarii drepturilor cetatenesti. Calcand in picioare prevederile Codului de procedura penala, care precizeaza ca interceptarile convorbirilor telefonice se fac pe baza unui mandat emis de un judecator, SRI sustine, intr-un document publicat pe site-ul institutiei, ca interceptarea convorbirilor telefonice trebuie sa se faca pe baza unui mandat emis de procuror. Surprinzator, documentul – intitulat -Consideratii cu privire la cadrul juridic in materia interceptarii telefoanelor- – a fost publicat marti, in preziua sedintei Comisiei parlamentare de control al SRI, care discuta posibilitatea ca in 2004, cand deja intrase in vigoare noul Cod de procedura penala si judecatorii erau aceia care trebuiau sa emita mandate de ascultare, institutia condusa de Radu Timofte sa fi obtinut asemenea autorizatii tot de la procurori.
-Documentul apartine SRI si s-a dorit a fi un studiu privitor la reglementarile existente in legile romanesti, referitor la si in zona interceptarilor. Daca va veti uita pe lege, asta e prevederea din lege. Si legea nu am facut-o noi. Nu ne permitem sa criticam in vreun fel textul de lege. Noi doar avem datoria sa-l prezentam-, a declarat, ieri, Marius Bercaru – purtatorul de cuvant al SRI. Intrebat de ce -studiul- s-a bazat doar pe prevederile Legii 51/1991 privind siguranta nationala (in care se precizeaza ca o interceptare se poate face pe baza unui mandat emis de catre un procuror) si a omis sa ia in calcul prevederile Codului de procedura penala aparut in 2003 (in care se precizeaza ca interceptarile se pot face doar in baza unui mandat emis de un procuror), Bercaru a oferit un raspuns ce demasca -priceperea- specialistilor SRI care au elaborat meterialul in probleme juridice: -Am uitat la un moment dat sa spunem… Nu am uitat, nu au considerat ei (n.r.- autorii studiului) necesar sa aduca de fiecare data Legea 51/1991 in relatie cu Codul penal. Probabil a fost o scapare-. Cat priveste faptul ca, dupa ce au omis sa spuna ca interceptarile se fac doar pe baza unui mandat emis de judecator, -specialistii- SRI au simtit nevoia sa insiste ca judecatorii nu sunt persoane abilitate in cazuri de siguranta nationala si ca, prin emiterea mandatelor de catre acestia, nu s-ar asigura confidentialitatea informatiilor, Bercaru a gasit o scuza: -Materialul a fost inabil redactat de noi, care nu avem experienta in a scrie ca si pentru presa-. De remarcat ca Bercaru nu a negat faptul ca printre autorii -studiului- sa fi fost si fosti ofiteri de securitate care acum se regasesc in structura SRI.
Tariceanu nu vrea ca fostii securisti sa faca regulile democratice
Recent, in contextul elaborarii legilor privind securitatea nationala, premierul Calin Popescu Tariceanu a avertizat ca printre cei care au contribuit la pachetul de acte normative s-au numarat si fosti ofiteri cu functii importante in vechea politie politica. -Aceste proiecte sunt pregatite de oameni care, din pacate, au avut inclusiv functii importante in vechea Securitate si care ne invata acum pe noi regulile jocului democratic, si nu avem nevoie-, a spus Tariceanu. El a atras atentia ca, daca pachetul de legi va fi adoptat in forma propusa, acesta va restrange drepturile fundamentale ale cetatenilor si va spori atributiile serviciilor secrete: -Credem ca e necesara o dezbatere publica, trebuie transparenta si nu trebuie sa cadem in urmatoarea plasa – sa preluam niste proiecte care au mai fost prezentate in 2002-2003, in perioada regimului Iliescu, pregatite de serviciile secrete si care in loc sa mearga catre o consolidare a drepturilor democratice ale individului, a libertatilor fundamentale, merg, din contra, catre restrangerea acestor drepturi si catre cresterea atributiilor serviciilor-.
