Un tribunal din Germania a anulat printr-o sentinta interdictia publicarii dosarului ex-cancelarului crestin-democrat Helmut Kohl, intocmit de fosta politie politica est-germana STASI, dosare aflate in prezent in administrarea Institutului Gauck. Decizia tribunalului a fost explicata prin faptul ca precedenta sentinta din 2002 favorabila omului politic ce a marcat istoria secolului XX german prin reunificarea Estului cu Vestul dupa caderea zidului Berlinului a fost invalidata dupa aparitia legii care permite inclusiv accesul la dosarele personalitatilor si persoanelor publice, intocmite de STASI.
Dosarul care deschide calea publicarii trecutului necunoscut al lui Helmut Kohl a fost depus de catre presedintele Institutului Gauck, Marianne Birthler, care a fost si in Romania in urma cu doi ani, invitata de institutia similara CNSAS. Practic, in litera si spiritul noii legi, instanta a respins argumentele apararii, conform carora informatiile ajunse in mainile STASI au fost obtinute in mod abuziv, prin interceptari ilegale specifice regimurilor comuniste, motiv pentru care publicarea datelor din dosar ar contraveni drepturilor omului. Mai mult, Helmut Kohl a explicat ca cele 2.500 de pagini din dosarele STASI sunt, probabil, pline de informatii false, din cauza interceptarilor care este posibil sa nu redea cu acuratete discutiile in care au avut loc.
Desi un anunt oficial nu a fost facut, opinia publica se asteapta ca avocatii lui Kohl sa depuna recurs la noua sentinta, ceea ce va intarzia oricum posibila publicare a dosarului. De partea cealalta, Marianne Birthler, presedinta Institutului Gauck, dar totodata o cunoscuta fosta disidenta din Berlinul de Est, s-a declarat foarte increzatoare in rezultatul recent obtinut, in legatura cu care anticipeaza ca va fi reconfirmat. Avocatul ex-cancelarului reunificarii afirma insa ca -nu a fost convins- de argumentele Curtii, luand in calcul posibilitatea ca problema sa se transeze la Curtea Constitutionala federala. Prima sentinta favorabila lui Kohl dateaza din 2001 si a avut la baza argumentul ca fostul lider al dreptei germane a fost o -victima-, nu colaborator al sistemului, si deci este indreptatit la a nu-i fi expus trecutul. Noua lege permite insa cercetatorilor accesul la dosarele personalitatilor publice intocmite de regimul comunist. Legea prevede totusi ca persoana al carei dosar intra sub lupa cercetatorilor sa fie informata, fiind interzis ca datele care au fost obtinute prin mijloace ilegale sa fie facute publice.
Interesul mare al cercetatorilor si al presei fata de trecutul lui Helmut Kohl se leaga de scandalul care l-a si scos, de altfel, din prim-planul vietii politice, si anume scandalul care a pus sub semnul intrebarii finantarea Uniunii Crestin-Democrate. Pana acum nu a fost dovedita vreo ilegalitate, insa exista suspiciuni privind unele donatii din surse necunoscute, pe care Kohl le-a negat insa, desi a ales sa se retraga in plina glorie politica.
