Fostul premier Adrian Năstase consideră că procurorul general poate fi sau nu membru al CSAT în funcție de viitoarea natură juridică a Consiliului sau de o eventuală modificare a statutului procurorilor.
El adaugă însă că în organizarea constituțională actuală acest lucru nu ar fi posibil.
„Procurorul general poate fi membru al CSAT? Răspunsul este Da sau Nu, în funcție de viitoarea natură juridică a CSAT sau de o eventuală modificare a statutului procurorilor. În actuala organizare constituțională, CSAT reprezintă ‘o autoritate a administrației publice centrale de specialitate cu caracter autonom, înființată prin lege organică, prezidată de președinte și supusă controlului parlamentar’. Este evident deci că CSAT reprezintă o parte a executivului — conform Constituției actuale și legii de organizare a CSAT. În condițiile în care statutul procurorilor ar fi de ‘avocați ai statului’ în procese, deci nu de magistrați, procurorul general ar putea face parte dintr-o structura executivă. Având însă statutul de magistrat, în organizarea constituțională actuală, acest lucru nu ar fi posibil”, a explicat Năstase într-o postare pe blog.
El a reamintit în context „experimentul Geoană”.
„La finalul anului 2008, guvernul coaliției PDL-PNL a adoptat o ordonanță de urgență prin care președintele Senatului (Mircea Geoană) devenea vicepreședinte al CSAT (OUG 224/2008 pentru modificarea art. 5 din Legea 415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT). În felul acesta, președintele unei Camere a Parlamentului devenea membru al unei autorități controlate de parlament! Deși ordonanța a fost aprobată în parlament, ea a fost atacată, de grupul PNL (!), la Curtea Constituțională, între altele pe motiv că încalcă principiul separației puterilor în stat. (…) În final, Mircea Geoană, la mijlocul anului 2009, s-a retras din CSAT, înainte ca CCR să se pronunțe. Decizia Curții, în acele circumstanțe, a fost că legea de adoptare a ordonanței era neconstituțională, ca urmare a încălcării normelor constituționale privitoare la adoptarea ordonanței de urgență. Ținând deci cont de aceste aspecte, fie — prin viitoarea Constituție — se schimbă natura juridică a CSAT, pentru ca includerea unui magistrat în structura sa să nu fie considerată o încălcare a principiului separației puterilor în stat, fie, cu acel prilej, se va schimba statutul procurorilor, pentru ca ei să devină parte a executivului”, este de părere fostul premier.
