In discursul pregatit pentru a fi prezentat in deschiderea Adunarii generale anuale a Organizatiei Natinulor Unite, cruciala in acest an, secretarul general ONU, Kofi Annan, si-a construit pledoaria pentru reforma institutiei create la jumatatea secolului trecut atacand noua doctrina americana de securitate, lansata dupa 11 septembrie. Ea a fost lansata in eter de secretarul american al apararii, Donald Rumsfeld, exponentul aripii dure a administratiei republicane, fiind construita in jurul ideii de a apara valorile americane, in speta democratia, prin politica atacurilor preventive impotriva unor potentiali adversari, suspectati ca doresc sa atenteze la aceste valori. Aceasta viziune este practic pusa sub un mare semn de indoiala de catre liderul ONU, cu argumentul ca ea ar putea foarte usor conduce la proliferarea recurgerii la forta fara argumente juridice. Adica exact contrar spiritului valorilor pe care ar fi menita sa le apere. In discursul sau, facut public chiar inainte de a fi prezentat oficial, Kofi Annan le cere celor cinci state membre ale Consiliului National de securitate (unde SUA nu au decat un aliat credincios, Marea Britanie, Franta, Rusia si China facand deocamdata front comun impotriva SUA, cu un mic -amendament- constructiv avansat luni de presedintele francez) sa-si expuna opinia cu privire la aceasta noua viziune. O modalitate diplomatica, dar in spiritul normelor democratice, de a provoca o dezbatere despre felul in care ar trebui sau nu autorizate de ONU -loviturile preventive- impotriva gruparilor teroriste care detin arme de distrugere in masa. O definitie in care se inscrie si felul in care a fost instrumentata alungarea regimului Saddam Hussein din Irak si un raspuns pe care Statele Unite il asteapta de la Consiliul Permanent al ONU, pe care intrebarea adresata de Kofi Annan nu face decat sa-l grabeasca.
Reforma impotriva unilateralismului
Analistii internationali apreciaza ca dezbaterea lansata de secretarul general ONU va reprezenta un punct major de cotitura fata de charta ONU adoptata la infiintarea institutiei, in 1945, axata pe o politica defensiva. Mai mult chiar, seful departamentului de comunicare al ONU nu se da inapoi sa spuna ca discursul lui Annan reprezinta o puternica provocare la adresa doctrinei americane de securitate, dar si un fel de a-i face sa vorbeasca pe cei care impartasesc ingrijorarea secretarului general al Natiunilor Unite cu privire la aceasta viziune, impotriva careia, dupa cum l-a citat oficialul NATO responsabil cu comunicarea, nu este suficient sa te declari adversar al unilateralismului american. Ar fi nevoie, a explicat acelasi oficial, sa se demonstreze eficienta unor mecanisme colective care pot face fata ingrijorarilor care conduc spre unilateralism, asa cum poate fi definita interventia din Irak. Cat de repede va fi descoperita reteta unor astfel de mecanisme? Greu de spus. Pana acum ea nu li s-a aratat liderilor lumii, fapt care face totusi din viziunea americana, chiar daca supusa unor zgomotoase si dense critici, singura abordabila, cu limite care incep insa sa se simta. Un prim pas catre o posibila solutie l-a facut Kofi Annan, prin anuntul conform caruia in scurt timp va da publicitatii o lista de personalitati mondiale care sa contureze rolul NATO in noul context international, precum si solutiile prin care acesta sa devina mai eficient.
Spatiu de manevra in Consiliul de Securitate
Asa ar putea fi definita una dintre propunerile deja ajunse la urechile presei privind reforma ONU. Potrivit cotidianului german -Die Welt-, la Parlamentul European ar urma sa ajunga o propunere potrivit careia Consiliul se Securitate ar putea fi extins de la cinci la noua membri. Unul dintre nou-veniti ar putea fi Uniunea Europeana, pe langa cate un reprezentant al celorlalte continente, Africa, America Latina si Asia. Se intentioneaza, potrivit documentului citat, care nu este insa atribuit, reforma sistemului actual de veto, prin care un singur stat, din cele cinci membre, se poate opune restului si bloca o decizie. Propunerea alternativa pe care o pregateste UE este aceea de -dublu veto-, prin care este nevoie de doua tari, din cele presupus noua, pentru a bloca o rezolutie. Potrivit cotidianului citat, noua structura este gandita sa reflecte situatia actuala din politica mondiala si Europa ca structura unitara. In prezent, UE contribuie in total cu 300 milioane de euro la programele ONU si alaturi de contributiile individuale ale statelor membre ale Uniunii, procentul total la bugetul Natiunilor Unite se ridica la 37%, fata de cele doar 23 de procente ale Statelor Unite sau 20 ale Japoniei.
In acest context, dincolo de discursul presedintelui francez, este la fel de asteptat si cel al presedintiei in exercitiu al UE, Silvio Berlusconi. Dupa intalnirea de ieri cu Jacques Chirac, prilejuita de acelasi eveniment, premierul italian a explicat ca tematica si continutul discursului pe care urmeaza sa-l prezinte au fost convenite anterior cu cele 25 de capitale ale tarilor membre sau viitoare membre UE.
De altfel, in SUA densitatea desfasurarii de forte in plan diplomatic este maxima. Dupa ce Kofi Annan, George W. Bush, Jacques Chirac si Vladimir Putin isi vor fi tinut discursurile, in afara de deja anuntatele intalniri bilaterale Chirac – Bush si Schroder – Bush, a fost facuta publica o intalnire trilaterala Putin – Chirac – Schroder, inaintea infruntarilor cu Bush. In acest context, presedintele Bush se pregatea de o abordare in forta. Discursul sefului de la Casa Alba a fost construit in jurul ideii ca loviturile preventive din Irak au fost oportune, iar lumea este mai buna fara Saddam Hussein. Fata de propunerea Frantei de grabire a transferului de autoritate in Irak, administratia americana s-a aratat deocamdata reticenta.
