Sute de persoane au protestat, la sfârșitul săptămânii trecute, în București și în marile orașe, față de ACTA, cerând autorităților să-și retragă acordul asupra acestui act, pe motiv că documentul va încălca grav libertățile utilizatorilor de internet, instituind cenzura în spațiul virtual.
Protestatarii au ieșit în stradă în București, Oradea, Cluj, Timișoara, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe, Bistrița, Iași, Craiova sau Ploiești, cu pancarte pe care erau scrise mesaje precum: "Tratatele voastre ne alimentează ura. Jos cenzura!", "Totul până la internet. Stop ACTA", "Cerem clasei politice să retragă definitiv semnarea tratatului ACTA pentru România".
Unii participanți la proteste au purtat măști din hârtie, similare celor care circulă pe internet legat de mobilizarea anti-ACTA.
"Chiar dacă România a semnat acest tratat, nu este prea târziu pentru a face pasul înapoi și pentru a reveni la normalitate", a spus Vasile Porumbaru, unul dintre organizatorii protestelor.
Reprezentanți din 22 de state membre UE și Uniunea Europeană au semnat, la sfârșitul lui ianuarie, la Tokyo, Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), care nu va putea intra însă în vigoare fără aprobarea Parlamentului European. Scopul acordului (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud și Elveția) este, potrivit PE, acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online, și de a combate contrafacerea și pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică și filme.
Statele semnatare ale ACTA vor trebui să aplice "sancțiuni juridice eficace" în cazul distribuirii, importului, radiodifuzării sau televizării, distribuirii unor opere, interpretări sau fonograme știind că informațiile privind regimul drepturilor de autor în format electronic au fost eliminate.
Mihaela Iamandei