La patru luni dupa violentele din suburbiile franceze, Hexagonul se confrunta cu noi manifestatii de amploare. Tot tineri sunt cei care protesteaza si de asta data, iar motivele nemultumirii sunt tot de natura sociala. Insa, daca in noiembrie cei care au iesit in strada au fost imigrantii, de asta data motorul protestelor este aproape intreaga studentime franceza.
Proiectul de lege al premierului Dominique de Villepin, adresat tinerilor cu varsta de sub 26 de ani, a inceput sa starneasca proteste – mai mult sau mai putin vehemente – inca de acum doua luni. Insa, in ultima saptamana, furia studentilor a luat forme mult mai violente, unul dintre momentele critice fiind dupa-amiaza zilei de joi, cand nu mai putin de 300 de protestatari au fost arestati, iar aproximativ 50 de politisti – raniti. Actiunile din Paris au gasit ecou in intreaga tara. 250.000 de manifestanti – dupa spusele organizatorilor 500.000 – au organizat aproape 200 de marsuri in 80 de localitati din Franta.
Desi actiunile de la Paris au fost in mare parte ferite de incidente neplacute, a existat un grup de aproximativ 300 de persoane mascate care au aruncat cu fumigene si sticle incendiare asupra fortelor de ordine, in timp ce politistii au replicat cu tiruri de gaze lacrimogene si cu gloante de cauciuc. Punctele fierbinti ale protestelor s-au aflat in apropierea Universitatii Sorbona.
Inca o zi grea
Spiritele s-au potolit in cursul noptii de joi spre vineri, dar astazi autoritatile vor mai avea un test dificil de trecut, deoarece studentii si sindicatele pregatesc o noua runda de proteste. Principala organizatie studenteasca din Franta a condamnat violentele de joi, cand cateva masini si copertinele mai multor cafenele au fost distruse. Politia a sustinut la randul ei ca actele de brutalitate au fost provocate de grupari radicale sau anarhiste, in timp ce cativa delincventi au profitat de atmosfera tulbure pentru a da o spargere la un magazin de bijuterii.
Solutionarea problemelor reprezinta un examen dificil si pentru Dominique de Villepin, autorul controversatului proiect de lege care isi propune sa diminueze somajul, ajuns la cota alarmanta de 22% in randul tineretului. Noile reglementari ar permite patronilor sa ii concedieze pe tinerii de pana la 26 de ani in primii doi ani de contract, fara sa le ofere explicatii. Problema este insa ca, in timp ce premierul crede ca aceste norme ar spori flexibilitatea de pe piata muncii, opozitia de stanga si studentii atrag atentia asupra lipsei de siguranta la care sunt expusi cei aflati la inceputul carierei. Rezolvarea delicatului subiect ar putea hotari soarta cursei prezidentiale de anul viitor, avand in vedere ca Villepin este unul dintre posibilii candidati. De altfel, diminuarea somajului este considerata a fi unul dintre obiectivele de capatai in cursul mandatului sau de premier.
Nu place
Un sondaj recent a aratat ca aproape doua treimi din francezi nu sunt de acord cu initiativa lui Villepin. Premierul a declarat joi ca este deschis la dialog – pentru a imbunatati prevederile legii -, fara a da insa de inteles ca ar fi dispus sa renunte la aplicarea noilor norme. Pentru ieri era programata o intrevedere intre seful cabinetului de la Paris si liderii universitatilor franceze.
Intervenind pentru a treia oara in cursul saptamanii in aceasta criza, presedintele Jacques Chirac a solicitat lansarea cat mai rapida a dialogului dintre parti, reamintind ca executivul este dispus sa negocieze. Considerat un sustinator al lui Villepin pentru alegerile din 2007, seful de stat a adoptat un ton conciliator, sustinand ca proiectul legislativ este un instrument util in combaterea somajului.
Un comentariu semnat de publicatia -Liberation- constata ca Villepin se afla intr-un impas real, deoarece are de ales intre doua solutii proaste. Daca insista sa mentina legea – privita cu tot mai multa ostilitate – va plati greu la capitolul popularitate. In schimb, o retragere a proiectului ar echivala – in opinia cotidianului francez – cu o profunda umilire.
