România se află în al 26-lea an de declin demografic și această evoluție reprezintă una dintre principalele amenințări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii, a declarat luni Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici” al Academiei Române, la Conferința Națională de Pensii Private.
„România se află în al 26-lea an de declin demografic. Un sfert de secol! Datele statistice sunt de netăgăduit: în raport cu populația de la începutul anului 1990, când România avea 23,2 milioane de locuitori, s-a ajuns în anul 2014 la o populație cu reședința în țară sub 20 de milioane de locuitori. Acest declin demografic, care numără 26 de ani, reprezintă una dintre principalele amenințări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii”, a afirmat Ghețău.
El a explicat că reducerea populației cu aproximativ 3,2 milioane locuitori își are originea în scăderea naturală — 600.000 de persoane, emigrația definitivă — circa 300.000 de persoane și în imensă emigrație cu schimbare doar a reședinței în alte țări — aproape 2,4 milioane de locuitori.
În ceea ce privește rata fertilității, care indirect a devenit o amenințare la adresa sistemului public de pensii, acest indicator se află în jurul valorii de 1,3 copii/femeie începând cu anul 2000, comparativ cu aproximativ 3,7 în anii ’70.
„Nu trebuie să omitem faptul că scăderea numărului de nou-născuți a fost benefică economic, ea a redus considerabil cheltuielile pe care societatea le-a făcut pentru maternitate și nașterea copiilor, concedii postnatale, asistență medicală, alocații și indemnizații, creșe și grădinițe, cheltuieli în sistemul educațional, poate chiar și în programele de locuințe sociale. Reducerea numărului de născuți este rezultanta unor decizii ale femeii, ale tânărului cuplu de a renunța la copii, de amânare a venirii lor pe lume, ori de a avea un singur copil. Și aici se regăsesc avantaje economice, pentru individ și cuplu, prin alocarea resurselor spre alte finalități ori input superior pentru calitatea copilului unic. Pe termen lung,însă, costurile sunt altele la nivelul societății”, a mai spus Ghețău.
