„PNL a susținut această lege de multă vreme, dar, din păcate, o majoritate parlamentară s-a opus. Legea insolvenței persoanei fizice oferă clientului care nu mai poate achita ratele o soluție de reeșalonare a ratelor și poziția corectă de negociere cu banca, pe baza veniturilor pe care le obține. Spre deosebire de alte reglementări propuse care nu acționează retroactiv, aceasta poate fi pusă în aplicare imediat.
PNL cere convocarea în sesiune de urgență a Parlamentului pentru a adopta această lege atât de necesară în contextul actual”, afirmă copreședintele PNL într-un comunicat remis luni CURENTUL.
Gorghiu a afirmat că în privința creditelor în franci elvețieni există două curente: unul conform căruia debitorii să se descurce cum pot cu băncile și altul ca statul să acopere pierderile debitorilor, punctând că datoria oamenilor politici este „să nu privească nicio situație socială cu cinism și nici să folosească statul ca pe o pușculiță cu resurse nelimitate, mai ales când nu acestea sunt soluțiile constructive”.
„Nu sunt de acord, sub nicio formă, că debitorii erau obligați să aibă doctorat în economie înainte de a lua credite în franci și să plasăm responsabilitatea acestei crize asupra lor. Un instrument cu o maturitate de 20-30 de ani exprimat într-o monedă exotică este complex. Problema creditelor în franci elvețieni nu este de azi, de ieri, datează din 2009, deci de 6 ani această problemă este nerezolvată. Fiecare amânare a unei decizii nu a făcut decât să crească pierderea clienților și a băncilor”, explică Gorghiu.
Liderul PNL precizează că în momentul în care au acordat aceste credite comportamentul băncilor nu a fost unul adecvat.
„În privința clienților, băncile nu le-au explicat acestora riscurile creditării într-o monedă specială, așa cum este creditul în franci elvețieni. În privința lor, băncile au acționat fără prudență, din păcate, cunoscând riscurile pe care și le asumă. Statul poate și trebuie să se asigure că practicile de vânzare înșelătoare sunt penalizate corespunzător, indiferent de domeniu”, susține Alina Gorghiu.
Ea subliniază că și băncile trebuie trebuie să propună soluții rezonabile pentru a încasa, în continuare, rate de la clienți și arată că executările și licitațiile „abuzive” sunt alte subiecte asupra cărora politicienii ar trebui să se aplece, împreună cu Asociația Română a Băncilor.
Alina Gorghiu critică încercările unor oameni politici de a crea „falii sociale” între debitorii în franci și debitorii în altă monedă sau între debitori, în general, și cei care nu accesat credite, arătând că acestea sunt cel puțin condamnabile.
„Asmuțirea unor cetățeni împotriva altora trădează, așa cum spuneam, un cinism fără margini. Nu avem de-a face, în acest caz, cu o abordare de stânga sau de dreapta, cel mult putem să discutăm în cazul politicienilor de abordări cinice sau populiste.
Cinismul nu este atributul dreptei și nu cred că poți face un titlu de onoare din a arăta lipsă de solidaritate față de concetățenii aflați în dificultate, chiar dacă vina ar fi fost în integralitate a lor, ceea ce este extrem de departe de realitate în acest caz. Niciun lider al PNL nu a dezvoltat un discurs care să se încadreze în matca acestor două direcții extreme. Ca principiu, nu cred că pierderile vor putea fi asumate doar de către o singură parte. Din punct de vedere doctrinar, dreapta nu judecă în mulțimi, fiecare persoană este România. Am constatat că există o mare dezbatere legată de numărul debitorilor în franci, dacă sunt 70.000, 150.000 sau 200.000. A stabili un prag sub care oamenii sunt abandonați este iarăși un mod de a face politică, pe care eu nu îl pot accepta”, spune liderul PNL.
Copreședintele PNL adaugă că statul și politicienii trebuie să manifeste atenție și preocupare — care se pot traduce și în alte măsuri decât ajutorul social — dacă există o problemă de sistem care afectează chiar și un singur cetățean.
„Soluțiile în cazul creditelor trebuie căutate nediscriminatoriu, prin dialog cu specialiștii, seriozitate în abordare și echilibru în acțiunea politică, atât pentru cei cu debite în franci, cât și pentru ceilalți. Este important acum să existe dialog și echilibru, iar oamenii politici să nu se substituie specialiștilor. Asociația Română a Băncilor trebuie să își asume o poziție clară în reglementarea acestor situații. Autoritățile nu pot interveni în contractul între două părți, decât în cazul în care sunt identificate clauze si practici de tip abuziv, situație care ține de instanțele de judecată. Politicienii trebuie să se aplece mai mult asupra situației legate de clauzele abuzive din contractele bancare și de leasing, precum și a practicilor de vânzare înșelătoare”, subliniază Alina Gorghiu.
Francul elvețian a continuat să se aprecieze, luni, față de leu pe piața din România, iar Banca Națională a României a calculat un curs de 4,4716 lei/franc, cu 4,88 bani (1,1%) peste cel din ședința de vineri, de 4,4228 lei/franc.
