Cu o pozitie geografica accesibila, cu o combinatie avantajoasa de munte si mare si cu sute de hoteluri disponibile pentru vanzare, Romania parea sa reprezinte in urma cu 13 ani un El Dorado pentru investitorii din turism. Majoritatea gigantilor din industria hoteliera s-au oprit insa la granita.
Doar cateva dintre marile lanturi hoteliere s-au implicat, timid, in turismul romanesc, testand piata cu cate un singur hotel, situat in Capitala. Altele au ramas la stadiul de discutii si analize, fara a face un pas decisiv.
Intrarea lanturilor internationale pe piata romaneasca a inceput dupa 1992, primul fiind grupul Accor care a preluat printr-un contract de management hotelul Sofitel din Bucuresti. Au urmat Hilton International pentru Athenee Palace, Crowne Plaza pentru fostul hotel Flora, Marriott si Ibis (grup Accor), insa tot prin contracte de management, combinate cu brand de lant, ceea ce confera unitatii de cazare afiliate dreptul de a purta pe frontispiciu numele companiei internationale. Alte mari retele din industria mondiala a ospitalitatii care au decis sa-si extinda operatiunile in Romania sunt Best Western si, mai recent, Howard Johnson.
Dintre marcile de prestigiu prezente in sectorul hotelier autohton, Marriott, Hilton, Crowne Plaza si Intercontinental apartin clasificarii de cinci stele, fiind prezente pe piata locala cu cate un hotel, la fel ca si grupul Accor, reprezentat de un hotel Ibis, clasificat la trei stele. Singura companie care a depasit pragul de o unitate este Best Western, lant care are in Romania un portofoliu alcatuit din sase hoteluri, unul in Bucuresti si restul in diferite zone ale tarii. Primul hotel marca Howard Johnson va fi deschis in luna octombrie, in Bucuresti, pe structura fostului hotel Dorobanti, compania exprimandu-si interesul de a include in viitor si alte unitati.
In ceea ce priveste proiectele aflate in stadiul de intentie, cele mai importante sunt legate de viitorul hotel Novotel (Accor) din Bucuresti, extinderea retelei Ibis cu cinci unitati si includerea unui hotel din Capitala (cel mai probabil hotelul Bucuresti) in lantul Radisson.
Cu exceptia lantului Howard Johnson, care nu este inca prezent in alte tari est-europene, celelalte companii au acordat o atentie deosebita Ungariei, Poloniei si Cehiei, unde au deschis mai multe hoteluri sub aceeasi marca. Bulgaria, pe de alta parte, desi nu inregistreaza o dezvoltare masiva a fiecarui lant in parte, beneficiaza de prezenta unor companii care inca nu au intrat pe piata romaneasca.
Un lant care nu a intrat inca pe piata romaneasca, dar este deja prezent in Ungaria si Bulgaria, este compania germana Kempinski, reprezentata prin cate un hotel in Budapesta si Sofia.
Cehia este o destinatie care a atras o atentie deosebita companiilor Marriott si Best Western, prima operand trei hoteluri, toate situate in Praga, iar cealalta 11 hoteluri, din care opt in Capitala.
Destinatia central-europeana preferata de lanturile internationale este Polonia, pe a carei piata activeaza 68 de hoteluri ale marcilor Accor, doua hoteluri Marriott, patru Radisson, sapte Best Western, sase Holiday Inn si un hotel Intercontinental. De asemenea, compania Starwood este reprezentata de doua hoteluri, unul marca Sheraton si unul care opereaza sub brandul Westin, ambele situate in Varsovia.
Polonia nu a fost ocolita nici de lantul Hyatt, care opereaza un hotel in Varsovia, si nici de Le Meridien, companie care detine un hotel tot in Capitala.
In ceea ce priveste tranzactiile hoteliere, un studiu realizat de compania de consultanta HVS International arata ca anul 2001 a fost perioada de gratie a regiunii central si est-europene. Valoarea totala a contractelor care au vizat un singur activ a ajuns la circa 460 milioane de euro. Anul trecut, valoarea tranzactiilor cu un singur activ s-au cifrat in jurul valorii de 100 milioane de euro, potrivit aceluiasi studiu. Orasul preferat de investitori a fost, in ultimii ani, Praga, urmat de Budapesta si Varsovia, toate trei beneficiind de pe urma apropiatei aderari la UE.
In mod paradoxal, capacitatea de cazare a Romaniei a inregistrat o evolutie descendenta, de la peste 289.000 locuri in 1995 la aproximativ 272.500 de locuri anul trecut, din care peste 116.000 de locuri sunt situate pe litoral.
Ezitarea companiilor straine de a intra pe piata romaneasca are cauze multiple, plecand de la politica de dezvoltare a lantului, costuri, imagine si pana la atitudinea partenerilor romani. La acestea se adauga incertitudinea privind garantia investitiei, instabilitatea legislativa si imaginea Romaniei pe piata turistica externa.
