Crestere economica dincolo de orice divergente politice din trecut, singura solutie pentru a reda economiei europene suflul vital, pare sa fie spiritul sub care s-au reunit ieri la Luxemburg cei 15 ministri de finante ai Uniunii Europene. Tema, asa cum se intampla deja de cateva luni, o reprezinta relansarea cresterii economice pe continent, elementul de noutate reprezentandu-l, de data aceasta, decizia Marii Britanii de a se alatura surorilor de pe continent, Franta si Germania, mai exact planului acestora de relansare a cresterii economice. Aceasta cu toate ca Londra nu face parte din cele 12 tari ale UE care au aderat la moneda unica. De la reuniunea finantistilor europeni desfasurata sub bagheta ministrului italian al economiei, Giulio Tremonti, se astepta, conform -Financial Times-, lansarea unei intiative comune circumscrisa ideii ca este nevoie de cresterea competitivitatii economiei continentale. Crestere care nu poate fi obtinuta decat prin renuntarea la barierele pe care le impune pactul de stabilitate euro, care obliga raportarea economiei la regula deficitului bugetar sub 3%.
Concret, ministrul britanic de finante, Gordon Brown, si-a investit toate eforturile in a sustine initiativa propusa de cele doua capitale cu cateva saptamani in urma, la care s-a alaturat si Comisia Europeana saptamana trecuta. Este vorba despre concentrarea eforturilor pentru a canaliza o parte din fondurile publice si private din UE catre activitatile de cercetare si dezvoltare si infrastructura, inclusiv in domeniul telecomunicatiilor. Componenta de cercetare-dezvoltare porneste de la constatarea trista ca, in momentul de fata, Europa este ramasa in urma nivelului altor state industrializate la acest capitol, ceea ce ii blocheaza semnificativ posibilitatile de inovare intr-o lume din ce in ce mai competitiva. Acasa, unde euroscepticismul este la cote ridicate inclusiv in guvern, Gordon Brown se pregateste sa anunte planul ca parte a politicii bugetare interne. Acordul dintre cei trei urmeaza sa ia forma unei scrisori programatice care sa simbolizeze totodata -revenirea la normal- pe continent dupa criza irakiana. In scrisoarea celor trei adresata colegilor din Uniunea Europeana ca element de convingere in preambulul intalnirii se mai precizeaza ca Europa trebuie sa reformeze piata muncii si sistemul de asigurari sociale tot mai fragilizate in ultimii ani. Obiectivul ar fi transformarea economiei UE in cea mai puternica pana la sfarsitul acestui deceniu, planul celor trei fiind sprijinit atat de catre presedintia italiana a UE, cat si de Comisia Europeana.
Pro si contra
Problema o reprezinta masura in care guvernele statelor membre si sectorul privat comunitar se vor implica in sustinerea lui, dat fiind ca este vorba de peste 220 miliarde de euro. Un program similar a fost incercat la mijlocul anilor *90, insa a esuat din lipsa de fonduri. In acest context, devine cu atat mai importanta asa-zisa contrascrisoare semnata de colegii finantisti din Danemarca, Suedia si Finlanda, au explicat ca -Uniunea Europeana nu poate avea strategii de crestere separate sau chiar concurente-, cu alte cuvinte, o prima reactie ostila planului. Un alt diplomat s-a declarat si el sceptic fata de posibilitatea cresterii economice -construind poduri si tunele-, dar a apreciat ca principiile scrisorii semnate la Paris, Berlin si Londra trebuie sa fie luate in considerare de toata lumea.
Consiliul ministrilor de finante ai UE pare, asadar, un organism care incepe sa se divizeze in doua tabere in functie de mersul economiilor nationale, in care Marea Britanie incearca sa joace rolul de mediator. Singurul capitol in care nu poate interveni pentru ca nu a aderat la euro este insa cel al regulilor monedei unice, in legatura cu care s-a pornit deja o puternica dezbatere. Franta si Germania au primit o mana intinsa din partea Comisiei Europene, care, desi a avertizat Parisul ca nu a respectat limita de 3% deficit bugetar, una dintre explicatiile pentru stagnarea economica, da dovada de tot mai multa flexibilitate in sensul incalcarii acestei obligativitati.
