Am cunoscut în anii trecuți un avocat șmecher și neterminat. Bețivan, mâncău și petrecăreț, de unde se pricopsise cu un facies de-o mare buhăire, palavragiu și etern pierzător de procese, fiindcă mahmureala îl împiedica dimineața să se elibereze din așternuturi și să se prezinte la termenele din instanță. Când te prindea în labă, îți turna bancuri răsuflate; iar în timp ce tu râdeai din politețe, îți cerea cu împrumut sume de bani, de la care îți puteai lua liniștit adio.
Cu asemenea calități, nu putea rămâne în afara politicii. Înainte de 2000, s-a înscris în Partidul Moldovenilor, formațiune de tristă ilaritate, apoi a candidat la alegerile parlamentare, alături de figuri proeminente, precum Constantin Simirad, Alexandru Lăzescu și Cezar Caluschi. A candidat și a eșuat, cerul fie lăudat. Și totuși, o mare calitate tot avea domnul avocat: făcea niște cârnați și mititei la grătar de nivel european, fiindcă spirtoasa și vinoasa altfel o iau la vale când se însoțesc de crăpelniță.
De vreo patru ani, nu am mai auzit de el și m-am gândit că i s-o fi înfundat, fiindcă designul său comportamental părea să-l conducă, mai devreme sau mai târziu, în brațele eșecului, poate chiar la pușcărie. L-am revăzut abia acum câteva zile, când mi l-a arătat cineva. Mai să cad lat și să fac cinci infarcte și opt atacuri cerebrale la baionetă, când l-am revăzut.
Fiindcă nu mi-a fost arătat beat clește într-o crâșmă sau la un chef cu lăutari și pupături groase. Nu! Mi-a fost arătat pe o pagină a Ministerului de Externe. Între timp, avocatul neisprăvit a ajuns consul al României, într-o importantă țară europeană. Ce treabă are insul ăsta cu diplomația? Cum de reprezintă România în străinătate tocmai el, care n-a precupețit niciun efort pentru a face România mai hâdă și neserioasă decât este? A băut whisky cu președintele, i-a făcut cârnați la grătar și i-a turnat în ureche bancuri răsuflate?
Știu bine că există un Dumnezeu al incompetenților, care s-a stabilit aici, în țara noastră. Dar de data asta, chiar și acel Dumnezeu a întrecut măsura.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane