Românii care se întorc acasă trebuie să parcurgă o serie de etape pentru a se reobișnui
După o perioadă de acomodare destul de lungă în străinătate, românii care se întorc în țară trebuie să parcurgă din nou aceleași etape traumatizante. Conform specialiștilor de la Departamentul de Psihologie al Universității San Diego, California, șocul cultural al întoarcerii este la fel de traumatizant ca și emigrarea în sine. Sindromul este, spun psihologii, cu atât mai evident cu cât repatriatul a părăsit mai de timpuriu țara natală și cu cât a petrecut mai mult timp în țara de adopție. În primele luni când ajunge într-o altă țară emigrantul nu are foarte multe de suferit. Acestei etape îi urmează o etapă de investigare, de comparare, moment în care constată că realitatea nu corespunde așteptărilor pe care le-a avut. În această etapă, persoana în cauză poate suferi depresii, dar peste care poate trece dacă reușește să intre în rutină, dacă viața lui capătă un ritm și găsește similitudini cu ceea ce îi era familiar în țara de origine. Cei care reușesc într-adevăr să se integreze sunt aceia care reușesc să se simtă ca acasă în țara de adopție, care au trecut de momentul când făceau comparații și funcționează foarte bine ca indivizi în noua societate. Se pare însă că majoritatea emigranților nu reușesc niciodată să ajungă la această etapă. Conform statisticilor, 60% dintre cei care aleg să trăiască într-o altă țară nu reușesc să se adapteze. Ei rămân doar în grupurile unde pot vorbi limba și au o percepție ostilă despre țara de adopție. Interesant este că aceștia manifestă aceleași mari probleme de adaptare și dacă decid să se repatrieze. Aceleași statistici arată și că 10% dintre cei care își părăsesc țara se adaptează perfect noului cadru, până la a-și pierde identitatea etnică.
