Fiindcă mâine Ion Iliescu prinde în buchetul vieții sale al 79-lea trandafir, roșu ca sângele muncitorilor vărsat în lupta de clasă, noi ne facem datoria și-i urăm cele ce se urează în astfel de situații, bănuind că verdeața pe care o afișează își are explicația în viața sa de înclinație naturistă. Da, știm noi ce știm, păstrând încă proaspătă în memorie vizita pe care, acum doi ani și ceva, fostul președinte a făcut-o în laboratorul profesorului Mircea Ciuhrii, tătânele medicamentelor și cosmeticelor preparate din insecte.
La plecare, așa cum e datina pe la noi, oaspetele Iliescu s-a ales nu doar cu un sac plin cu impresii de neșters, ci și cu o sacoșă consistentă, burdușită cu leacuri și alifii, preparate din insectele care și-au dat viața, pentru a-i perpetua sănătatea, frumusețea și tinerețea fostului „number one“ al țării noastre. Pentru că e totuși un fel de gentleman, deși nu lasă mereu să se vadă, la finele scurtei sale vizite, părintele mineriadelor i-a mărturisit biologului că și el pune mare preț pe insecte, în calitățile cărora crede cu tărie și speranță.
N-a fost nicio surpriză pentru noi, deoarece, sincer, bănuiam de aproape două decenii că Iliescu e un vrednic entomolog, cum i se mai spune expertului în insecte. Da, el este întâiul entomolog al țării. Nu se ocupă el, de aproape două decenii, de toate varietățile posibile de bărzăuni, coropișnițe, trântori, musculițe de oțet, bondari balonați și tăuni cu grupa sanguină compatibilă cu a poporului nostru?
Fostul președinte e un om modest, care nu face caz de performanțele sale. Dar el este cel care a stabilizat și omologat „trântorul prezidențial“, „coropișnița de minister“ și „gândacul de parlament“, o specie asemănătoare gândacului de bucătărie, însă mult mai nesățioasă și mai nesimțită la insecticid. Așa încât, cu toții, mâine, acasă la mentorul lor, vor da recunoscător din aripile grăsulii și îi vor bâzâi în cor un „Mulți ani trăiască!“ de va trepida văzduhul.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane