Surse din cadrul Nuclearelectrica ne-au declarat ca, din cauza nivelului scazut al Dunarii, Reactorul 1 a trecut din nou prin -zile fierbinti-, la fel si autoritatile care au monitorizat situatia nivelului apei din bazinele de racire, ca in vara, cand seceta a avut -varful- cel mai mare. Chiar ministrul economiei si comertului, Dan Ioan Popescu, recunostea la sfarsitul saptamanii trecute ca se asteapta ca luna octombrie sa fie cea mai secetoasa luna. Si spunem ca situatia de la Cernavoda a fost critica deoarece nivelul Dunarii a inregistrat zilele trecute un nou minim, cu un debit de doar 1.700 metri cubi pe secunda. In aceste conditii, apa de racire din Reactorul 1 s-a situat cu doar 15-20 de centimetri peste limita de siguranta, -un nivel aproape critic- in opinia specialistilor.
Dunarea – alimentata de ape iugoslave
Totusi, si in situatia de criza ivita, autoritatile au dat de inteles ca -situatia este sub control-, iar Cernavoda nu va fi oprit din nou. Situatia a fost salvata de cresterea debitului Dunarii, care ieri avea un debit de 2.700 de metri cubi pe secunda, dar chiar si asa debitul Dunarii ramane mic pentru o functionare -curata- a Reactorului 1. Totusi, pentru urmatoarele zile, prognozele anticipeaza ca debitul Dunarii va creste la peste 3.000 mc/s. Daca se va intampla acest lucru, acesta crestere a debitului va fi cea mai -spectaculoasa- din ultimele doua luni.
Interesant este faptul ca nivelul si debitul Dunarii fluctueaza in functie de precipitatiile cazute in Serbia si Muntenegru. Mai exact, nivelul fluviului este influentat de precipitatiile din tara vecina in proportie de 78%. Cu alte cuvinte, degeaba ploua in restul tarilor traversate de Dunare, daca nu ploua pe teritoriul fostei Iugoslavii. In privinta resurselor hidrologice interne, acestea au o contributie minora cand este vorba de debitul Dunarii. Astfel, principalii afluenti ai Dunarii, Olt, Jiu, Arges sau Ialomita, nu -alimenteaza- Dunarea decat cu maximum 200 metri cubi pe secunda. In acest moment, Oltul, de exemplu, are un aport hidrografic de 60 metri cubi pe secunda, iar Jiul de numai 21 mc/s.
Portile de Fier, -legate- de Cernavoda
Un rol foarte important in functionarea centralei de la Cernavoda il are compexul hidroenergetic de la Portile de Fier. De aici este practic reglat debitul Dunarii, lucru deosebit de important mai ales in perioadele de seceta. -Portile de Fier au trecut printr-o perioada mai grea, tocmai din cauza nivelului scazut al Dunarii-, ne-au declarat surse din Hidroelectrica. De fapt, de la Portile de Fier, autoritatile modifica debitul Dunarii in asa fel incat sa asigure cantitatea de apa necesara functionarii Reactorului 1. In acest moment, la Portile de Fier toata cantitatea de apa este uzinata, adica stocata in asa fel incat sa fie asigurat in permanenta un nivel optim al Dunarii la Cernavoda. De altfel, autoritatile romanesti au convenit recent cu partea iugoslava, -copropietara- a Portilor de Fier, sa uzineze o cantitate mai mare de apa tocmai pentru a asigura un nivel mai crescut al apei la Cernavoda.
2003 – cel mai secetos an
Incepand cu luna mai, din cauza secetei, debitele pe raurile interioare au scazut drastic fata de mediile multianuale lunare. Dunarea, care are un rol preponderent in productia de energie hidroelectrica, circa 40%, cunoastea si ea cele mai scazute debite din ultimii 160 de ani, de cand se fac masuratori hidrologice. De exemplu, fata de media multianuala a lunii septembrie, scaderea este semnificativa, de la aproximativ 6.000 mc/s la putin peste 2.000 mc/s. Primul minim de debit istoric al Dunarii s-a inregistrat pe 19 iulie ca fiind de 2.200 mc/s, urmat de minimumul de la sfarsitul lunii august cand autoritatile au fost nevoite sa opreasca pentru prima data -fortat-Reactorul 1.
In perioada cat a fost oprit, s-au efectuat mai multe lucrari de optimizare a racirii reactorului care sa permita ca acesta sa fie sigur, chiar daca nivelul Dunarii ar fi mai mic decat in mod normal. Astfel, a fost creat un canal prin care se asigura accesul direct al apelor Dunarii in sistemul de racire al reactorului. In plus, s-au facut mai multe lucrari de decolmatare a Dunarii in zona Cernavoda, lucrari care au costat aproape 100 miliarde de lei.
