În dezbatere: Tratatul de stabilitate, coordonare și guvernanță în cadrul Uniunii Economice și Monetare

În data de 23 februarie a.c., ?ê?£coala post-doctorală academică în economie (SpDAE) a Academiei Române, creată în procesul de implementare a proiectului Studii post-doctorale în economie: program de formare continuă a cercetătorilor de elită (SPODE), proiect cofinanțat prin POSDRU, a organizat o dezbatere științifică pe problematica Tratatului de stabilitate, coordonare și guvernanță în cadrul Uniunii Economice și Monetare.
Manifestarea științifică s-a bucurat de prezența și aprecierile conducerii Academiei Române, prin președintele Academiei Române – dl academician Ionel Haiduc, vice-președinții Academiei Române – dl academicieni Cristian Hera și Valentin Vlad, secretarul general al Academiei Române – dl academician Păun Ion Otiman. Moderatorul dezbaterii a fost dl academician Păun Ion Otiman – secretarul general al Academiei Române. Dezbaterea se înscrie în programul mai amplu al ?ê?£colii post-doctorale academice în economie (SpDAE) de antrenare în evaluarea și fundamentarea deciziilor strategice ale României, a experților români de înaltă anvergură științifică și autentică responsabilitate etică pentru modul și calitatea dezvoltării economice și sociale a României, pentru modul și calitatea participării țării noastre la construcția europeană în care suntem parte. Dezbaterea s-a desfășurat în sistem video-conferință București-Timișoara-Iași, conectând Academia Română, Universitatea de Vest Timișoara și Universitatea A.I.Cuza Iași (cele două universități, împreună cu Universitatea Ovidius din Constanța, sunt partenere ale Academiei Române în proiectul menționat).
Scopul principal al dezbaterii a fost realizarea unei evaluări științifice, profesioniste a impactului Tratatului asupra procesului de stabilitate financiară și sustenabilitate fiscală a zonei euro și a Uniunii Europene în general, precum și a impactului asupra procesului de disciplinare financiară și de reluare sustenabilă a creșterii economice în România. Participanții la dezbatere au fost, în primul rând, studenții post-doctoranzi ai școlii. Conducerea SpDAE a invitat, de asemenea, responsabili și post-doctoranzi din celelalte școli post-doctorale care funcționează sau sunt în proces de implementare în cadrul Academiei Române, specialiști în economie din diferite instituții și organizații, personalități recunoscute pentru expertiza și dimensiunea etică a atitudinii lor în ceea ce privește destinul României.
Fondul ideatic al dezbaterii a fost oferit prin prezentarea a cinci intervenții în deschiderea manifestării, intervenții realizate de: dl  Daniel Dăianu –membru corespondent al Academiei Române; dl Valentin Lazea – economistul-șef al Băncii Naționale a României; dl Ionuț Dumitru – președintele Consiliului Fiscal; dl Mircea Coșea – prof.univ.dr.; dl Emil Dinga – directorul științific al SpDAE. Pe baza și în marja acestor prezentări au avut loc dezbateri la care au luat parte atât participanții prezenți în Aula Academiei Române (academician Ion Păun Otiman, dr. Daniel Dăianu, dr. Valentin Lazea, dr. Napoleon Pop) cât și participanții prezenți la Timișoara (dr. Ioan Talpoș ), respectiv la Iași (dr. Vasile Cocriș).
Concluziile principale care s-au desprins din dezbateri pot fi sintetizate astfel:

•    România trebuie să semneze și să ratifice Tratatul de stabilitate, coordonare și guvernanță în cadrul Uniunii Economice și Monetare. Aceasta este atât în interesul național, cât și în interesul construcției europene în general.

•    Este de dorit ca Academia Română, cel mai for științific și cultural din România, depozitar al celei mai prestigioase expertize de cercetare științifică fundamentală din România, poziționată ferm, de-a lungul întregii sale istorii, de partea interesului național peren, să fie consultată în prealabil în privința luării unor decizii politice care afectează întreaga societate românească pe termen lung. Poate ar trebui ca, în privința acestor decizii, în mod instituțional, Academia Română să dea avizul conform. În acest sens, la negocierea textului Tratatului, România ar fi putut să armonizeze mai bine interesul național cu interesul general al zonei euro și al Uniunii Europene, ținând cont de cei trei parametri care o caracterizează în acest moment: stat membru, stat emergent (sub media convergenței economice reale), stat în afara zonei euro.

•    Tratatul de stabilitate, coor­do­nare și guvernanță în Uniunea Economică și Monetară reprezintă un pilon insti­tuțional important în procesul de inte­grare a României în Uniunea Europeană, situându-se, ca logică, între aderarea la Uniunea Europeană și aderarea la Uniunea Economică și Monetară. El reprezintă atât o întărire a Pactului de Stabilitate și Creștere, cât și o procedură de „coabitare“ între stabilitatea financiară și sustenabilitatea fiscală, pe de o parte, și creșterea economică, pe de altă parte. În acest fel România trebuie să-și sporească credibilitatea angaja­mentelor sale la nivelul Uniunii Europene înlocuind anunțarea datei de aderare la zona euro cu data intrării în Mecanismul Cursului de Schimb 2, această ultimă dată rămânând fermă, indiferent de perioada necesară de rămânere în acest mecanism până la întrunirea condițiilor institu­ționale de aderare la zona euro.

•    În mecanismul național de corecție a deficitelor (bugetare și de datorie publică) și a dezechilibrelor (externe și interne), România trebuie să introducă principii și reguli care să preia valoarea adăugată adusă de Tratat, fără a diminua sau bloca cel mai important obiectiv al perioadei post-aderare: atin­ge­rea convergenței economice reale cu sta­tele membre ale Uniunii Europene, astfel:
–    stabilirea limitei inferioare a deficitului structural ar trebui să fie cât mai aproape de 1% din PIB, în scopul măririi marjei de manevră guvernamentală până la limita de 3% din PIB a deficitului total;
–    stabilirea unui echilibru funcțional între dimensiunea federalistă și cea interguvernamentalistă în aplicarea Tratatului, în scopul asigurării, pe de o parte, a coordonării procesului de stabilitate financiară și, pe de altă parte, a diminuării decalajelor de creștere economică și de competitivitate în interiorul Uniunii Europene;
–    evitarea unei distribuiri asimetrice a „dividendelor“ economice generate de aplicarea Tratatului, între statele membre ale zonei euro și statele nemembre ale zonei euro;
a    exploatarea inteligentă a structurii economice și financiare a României, în privința corelațiilor dintre deficitul structural, deficitul ciclic, gap-ul PIB;
–    exploatarea inteligentă a „rezervei“ de creștere economică generată de situarea datoriei publice sub plafonul stabilit de Tratat, prin corelarea judicioasă, funcțională, dintre deficitul bugetar și datoria publică;
–    asigurarea unei corelații „virtuoase“ între deficitul sectorului privat,deficitul public și deficitul de cont curent, în scopul accelerării creșterii numărului de locuri de muncă stabile (inclusiv pentru atragerea lucrătorilor români plecați în străinătate);
–    compensarea rigidității intro­duse de limita inferioară a deficitului struc­tural prin proiectarea și imple­mentarea de stabilizatori fiscal-bugetari automați, atât la nivelul veniturilor bugetare cât și la cel al cheltuielilor bugetare;
–    posibilitatea deplasării accen­tului, la nivelul politicii monetare, de la „pilotarea“ inflației la pilotarea stabilității financiare, ceea ce ar permite o relaxare a factorilor de reluare a creșterii economice fără a destabiliza fluxurile financiare și nominale.

?ê?£coala post-doctorală academică în economie (SpDAE) a Academiei Române va continua să organizeze asemenea dezbateri, cu caracter științific, și pe alte problematici de interes național pe termen lung, concluziile acestora urmând a fi transmise instituțiilor și autorităților publice responsabile de luarea deciziilor în domeniile respective. În acest sens, SpDAE invită „în alb“ pe toți cei interesați să contribuie la propășirea generală a societății românești să participe activ și responsabil la aceste dezbateri.
Dezbaterile din cadrul SpDAE vor fi, ca și cea evocată aici, mono-tematice, pentru a permite dezvoltarea maximă a evaluărilor pe fiecare dintre problemele dezbătute. Următoarea dezbatere va fi dedicată celei de a doua aderări a României la Uniunea Europeană: aderarea la zona euro.

Colaborare cu ­Academia Română