Anul European al Îmbătrânirii Active
Românii trebuie să fie pregătiți să lucreze și după ieșirea la pensie, pe bani sau în activități voluntare care să aducă beneficii societății. Statisticile arată că populația României îmbătrânește accelerat, la fel ca în alte state UE, iar până în 2060, în condițiile în care rata natalității este în scădere, populația de peste 65 de ani raportată la populația are vârsta la care poate continua să lucreze s-ar putea dubla. Autoritățile caută soluții pentru o „îmbătrânire activă“, pentru că principala provocare a viitorului o vor constitui cheltuielile publice în domeniul pensiilor și sănătății. Un studiu al UE arată însă că doar 27% dintre românii care lucrează în prezent sunt dispuși să continue să lucreze și după pensionare. În același timp, 19% dintre români consideră că după 41 de ani, poți fi considerat bătrân.
Îmbătrânirea activă sau cum să ne „preocupăm“ bunicii
Îmbătrânirea activă este un concept lansat în Uniunea Europeană, care se referă la contribuția adusă de persoanele mai în vârstă societății atât prin continuarea activității după pensionare, cât și prin activități de voluntariat și implicarea în susținerea propriei familii. Autoritățile cred că astfel persoanele vârstnice vor fi încurajate să trăiască independent și autonom, iar gradul de sănătate al acestora va fi mai ridicat. Menținerea activă a pensionarilor s-ar putea traduce de pildă prin ajutorul acordat nepoților și membrilor familiei, dar și prin ocuparea unui loc de muncă plătit. Asta în condițiile în care, potrivit Ministerului Muncii, principala provocare a viitorului o vor constitui cheltuielile publice în domeniul pensiilor și sănătății, ca urmare a procesului de îmbătrânire a populației.
Pensionari, implicați-vă activ!
Anul acesta este Anul European al Îmbătrânirii Active, iar la noi, evenimentul de lansare a inclus o secțiune de tipul „Implicați-vă!“, concepută ca o zonă publică în care au fost scoase în evidență diferitele organizații care promovează îmbătrânirea activă și solidaritatea între generații, arată un comunicat al ministerului de resort. Statisticile arată că, față de începutul anilor 90, când raportul salariat – pensionar era de 4 la 1, în prezent s-a ajuns la o paritate, de 1 la 1, estimându-se că, în acest ritm, numărul pensionarilor va crește mult peste cel al angajaților. În același timp, măsurile de implicare în diverse activități a persoanelor vârstnice vizează combaterea discriminării. Dintre românii chestionați, 14% s-au simțit discriminați la locul de muncă sau în timp ce erau în căutarea unui loc de muncă, față de 15% din UE 27, iar în domeniul sănătății s-au simțit tratați ca „diferiți“ 16% în domeniul sănătății, la noi, față de 11% în UE.
Doar 27% dintre români vor serviciu după pensionare
Dacă prin tradiție românii au grijă de nepoți și copii la pensie, mulți dintre cei care lucrează în prezent nu se declară însă entuziasmați să lucreze și după pensionare. Eurobarometrul privind îmbătrânirea activă, publicat recent, indică faptul că 47% dintre români consideră că țara lor este „adaptată nevoilor persoanelor în vârstă“ (comparativ cu 65% în UE 27) și doar 27% dintre respondenții din cadrul populației ocupate și-au manifestat interesul de a continua să lucreze și după vârsta de pensionare (33% în UE27). Cercetătorii au intervievat prin metoda „față-n față“ un număr de 1.045 de persoane, iar în UE – 26.723 de persoane.
Pensionarii români, campionii UE la a-și ajuta nepoții
Studiul arată că în România, cei mai mulți contribuie cu succes la a avea grijă de nepoți – 85% față de 82% în UE27. Pe locul doi, la modul în care se implică pensionarii activ este ajutorul financiar pe care aceștia îl acordă familiilor lor. Aici însă, procentul este mai mic față de cel rezultat în UE27 – 68%, față de 74%. Implicarea pensionarilor în activități de îngrijire a unor persoane bolnave sau cu dizabilități membri ai familiilor este de 69%, față de 71% în UE27. Ca angajați, doar 61% de români se implică activ, față de 65% dintre europeni, iar ca voluntari doar 28%, față de 58% câți se implică la nivel european.
Românii consideră că după 41 de ani începe bătrânețea
Studiul a măsurat percepțiile față de a fi „tânăr“ și „bătrân“. Cei mai mulți dintre români consideră că o persoană începe să fie considerată bătrână dacă are o vârstă cuprinsă între 51 și 60 de ani – 40 %, față de 24 % în UE. Cei mai mulți europeni -33%, față de 29 % din România cred că un om poate fi privit ca bătrân dacă are între 61 și 70 de ani. Ceea ce îngrijorează însă, este că foarte mulți dintre românii chestionați -19% cred că dacă ai depășit 41 de ani și ai până în 50 de ani poți fi deja privit ca un bătrân. Asta în timp ce doar 14 la sută dintre europeni împărtășesc aceeași opinie. 37% dintre români au spus răspicat că a fi privit ca tânăr încetează în momentul în care ai împlinit 41 de ani, față de 23% dintre europeni, care au susținut același lucru.
Mulți vor să fie plătiți de Guvern ca să-și îngrijească bătrânii
În același timp, întrebați care ar fi cel mai potrivit lucru pe care Guvernul ar trebui să-l acorde persoanelor care îngrijesc persoane în vârstă din familie, cei mai mulți, atât în România, cât și la nivelul UE, au răspuns că o remunerație ar fi cea mai potrivită, respectiv 40% numai la noi și 44% în UE 27. Apoi au spus că vor să aibă un program flexibil la lucru 34% dintre români, față de 38% dintre cei chetionați în UE. 25 % în România față de 35% în UE 27 au declarat că vor să poată părăsi temporar jobul în acest scop.
Mihaela Iamandei
