Norocul nostru ca am scapat de vizele pentru spatiul Schengen, ar putea rasufla usurati de acum inainte romanii. Pare doar o chestiune de timp pana cand tarile Schengen vor introduce un sistem mult mai complicat de vize. Potrivit intentiilor anuntate in urma unei intalniri a ministrilor de interne ai celor cinci -grei- ai UE, Marea Britanie, Franta, Germania, Italia si Spania, aceste vize ar urma sa cuprinda un microcip prin intermediul caruia sa fie verificate trasaturile fetei si amprentele digitale ale posesorului pasaportului pe care acesta este aplicata. In incercarea de a elimina posibilitatile de falsificare a vizelor, ar urma ca viza sa includa trasaturile fetei posesorului, scanate elecronic, la fel ca si amprentele.
In planul de masuri menit sa reduca fenomenul imigratiei ilegale ar urma sa includa o serie de masuri care i-ar putea privi si pe cetatenii romani, care intra ilegal in spatiul Schengen. Este vorba, concret, despre reformarea Europolului, organismul european care se ocupa de infractionalitatea la frontierele UE, dublata de un adevarat asalt impotriva grupurilor organizate care se ocupa cu traficul de persoane din Europa de Est, Africa sau China, zonele care furnizeaza numarul cel mai mare de imigranti ilegali in statele UE.
Decizia de principiu a celor cinci ministri de interne porneste de la argumentul ca retelele clandestine care in trecutul apropiat se ocupau cu traficul cu droguri s-au reprofilat in ultimul timp pe traficul de persoane. De asemenea, dupa cum a explicat ministrul francez de interne, Nicolas Sarkozy, exista stranse legaturi intre retelele teroriste si activitatile infractionale pentru ca -teroristii au nevoie de bani-. Masurile gandite de cei cinci nu ating insa nivelul pe care ofensiva antiterorista le-a atins in Statele Unite, unde pasapoartele au ajuns sa contina inclusiv date psihologice ale posesorilor lor. Aceasta cu toate ca ministrul britanic a evidentiat Marea Britanie, Italia si Spania ca tari vizate de reteaua terorista a lui Ussama bin Laden.
Pe de alta parte, cei cinci au insistat ca etnicii care traiesc in afara granitelor tarii-mama, cum este in special cazul ungurilor din afara granitelor, sa nu beneficieze de drepturile tarilor-mama, chiar daca ele vor adera mai repede la UE, ci sa se supuna celor care privesc tarile unde traiesc. Cu alte cuvinte, un etnic maghiar din Romania nu va putea beneficia de dreptul de libera circulatie la fel ca si un cetatean maghiar decat atunci cand Romania va adera la UE. Decizia reprezinta un semnal clar impotriva curentului de gandire care a consacrat la Budapesta ideea de apartinator al etniei maghiare, care sa se bucure de aceleasi drepturi ca ale cetatenilor maghiari.
