Plângere la DNA din 2007
Tranzacții făcute prin biroul notarial al deputatului PC Bogdan Ciucă
Scandalul creat în jurul deputatului gălățean Mihai Boldea, cercetat de DIICOT pentru constituire de grup infracțional și înșelăciune și dispărut din țară de câteva zile, a împrospătat memoria procurorilor anticorupție. În urmă cu două zile, când DIICOT îi trimitea citații deputatului, a apărut pe numele acestuia și o citație din partea DNA, semn că ar fi implicat și în fapte de corupție. Surse judiciare spun că este vorba despre cel mai mare tun imobiliar dat în Galați, suma vehiculată fiind de 40 de milioane de euro, de care Boldea nu este străin. Dosarul datează din 2007, iar în el actualul deputat este acuzat că a falsificat acte, astfel încât un teren aflat în proprietatea statului – în zona administrativă a comunei Vânători – , care beneficia și de statut de teren cu destinație specială, să intre în posesia unei grupări pe care tot Boldea o reprezenta în instanță. Este vorba despre dosarul AVIASAN, în care un teren de aproape 40 de ha, pe care se afla un aeroport utilitar, situat în zona de dezvoltare a Galațiului, să intre în posesia unor afaceriști veroși. În dosar au fost implicați Mihail Boldea, judecătoarea Stela Ivan (transferată ulterior în Ilfov), Mircea Marosy (ginerele fostului primar al Galațiului Eugen Durbacă), plus alte câteva persoane. Ulterior, apare și notarul Bogdan Ciucă, deputat PC, prin biroul său notarial.
Cum se ia un teren din mâinile statului
La începutul anului 2000, AVIASAN Galați aparținea de SC Aviația Utilitară Tuzla SA Constanța, care în iunie același an își vinde acțiunile către o persoană fizică, Cristu Mircea. Acesta vinde și el mai departe. În următorul contract de vânzare-cumparare – beneficiar fiind SC Fitoplant SRL Galați – se precizează că „vânzatorul nu deține dreptul de proprietate asupra terenului" pe care se afla aeroportul, ci numai al clădirilor. De aici încep ilegalitățile.
Notarul care a încheiat actul, Maricica Constantinescu, scrie în document că terenul – de 39,6 ha, este al statului, dar că în 15 zile de la obținerea dreptului de proprietate, trebuie încheiat și actul de vânzare-cumpărare pentru acest teren. Tranzacția s-a făcut pentru 300 de milioane de lei vechi (euro). Firma Fitoplant SRL aparține lui Matei Oprea, fratele lui Răducan Oprea, președinte al ORC Galați, și lui Valentina Cojocaru, o apropiată a lui Eugen Durbacă. Câțiva ani mai târziu, în 2004, aceeași notăriță Maricica Constantinescu autentifica actul de vânzare-cumparare a acelorași cladiri între SC Fitoplant SRL Galați și Fitocom Serv SRL Galați, firmă deținută tot de Matei Oprea și Valentina Cojocaru. Totuși, de data acesta notărița menționează că terenul este proprietate de stat, fiind un teren cu destinație specială, și că regmul său va fi stabilit de Ministerul Transporturilor.
Terenul e tot al statului, intră în scenă Boldea să rezolve
Adunarea Generală a Acționarilor Fitocom Serv îl desemnează pe Boldea să semneze antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 1/01.08.2004, încheiat între SC Aviația Utilitară Tuzla SA (încă deținătoare a celor 40 de ha) și Fitocom Serv. Prin acest antecontract a fost transmis dreptul de proprietate asupra celor 40 de hectare de teren ale AVIASAN Galati, cu obligația perfectării lui în formă autentică până la data de 10.04.2006, în condițiile în care Aviația Tuzla nu deținea dreptul de proprietate asupra terenului de la Galați printr-un titlu de proprietate emis de către minister. SC Aviația Utilitară Tuzla SA, reprezentată de Daniel Severin, deținea un certificat de atestare a dreptului de proprietate cu nr. 0757/30.11.2000, pentru terenului Aerobazei Tulcea, nu Aerobazei Galați, deci Aviația Utilitară Tuzla nu putea vinde ce nu-i aparține. Aici a intervenit falsul actului de proprietate, prin care Aviația Utilitară intrase în posesia terenului printr-o decizie a Ministerului Transporturilor. Într-o plângere depusă la DNA în 2007, Boldea este acuzat că scanat și falsificat certificatul de proprietate atribuindu-i seria M07 (Direcția Juridică a Ministerului a comunicat ulterior că toate certificatele care atestă dreptul de propietate asupra unor terenuri au seria M 09, n.r.), astfel încât a obținut dreptul de proprietate asupra terenului pentru Fitocom Serv, prin sentința civilă nr. 2887/2007 a Judecătoriei Galați.
Își fac apariția băieții deștepți
În 2005, în Fitocom Serv intră Mircea Marosy, care deține 49% din acțiuni, Matei Oprea rămânând cu 25%, iar Valentina Cojocaru cu 26%. Acum, beneficiind și de sprijinul lui tata socru Durbacă, Marosy încearcă să obțină o hotărâre judecătorească prin care ministerul să fie obligat să-i dea certificatul de atestare asupra terenului. Curtea de Apel Galați admite acțiunea, dar aceasta e respinsă la Înalta Curte. La dosar este apoi atașat certificatul falsificat – Certificatul de atestare a dreptului de proprietate Seria MO7 nr. 0757 din 30.11.2000 -, astfel încât contractul încheiat cu Fitocom să fie în regulă. După intrarea în „legalitate“ începe parcelarea și vânzarea terenului. Potrivit presei locale gălățene, primii cumpărători – pe sume derizorii – sunt Mircea Marosy, Dănuț-Andrei Oancă, ?ê?£tefan Filip și Carmen Partenie. Aceștia au început să vândă apoi loturi pentru case, printre cumpărători fiind și fratele deputatului Boldea, George ?ê?£tefan. O parte dintre vânzări s-au făcut prin intermediul biroului notarial al deputatului Bogdan Ciucă, și el un apropiat al lui Durbacă. Împotriva persoanelor implicate în acest jaf a fost depusă o plângere penală la DNA în iunie 2007. În dosar sunt reclamați Mircea Marosy, Roșca Caloenescu Costache, prim Procurorul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, Boldea Mihail, avocat (acuzat de fals) Reti Nicolaie, Director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Galați, Oprea D. Matei, Cojocaru I. Valentina, Severin Daniel (repezentat al Aviației Utilitare Tuzla).
Tatăl și fratele deputatului, urmăriți penal de DIICOT
Deputatul Mihail Boldea a plecat din țară, așa cum dăduse de înțeles într-un interviu acordat săptămâna trecută. Potrivit șefului DIICOT, Codruț Olaru, Boldea a ieșit din țară, sâmbătă, 17 martie, prin vama Giurgiu, după care a traversat Bulgaria în direcția Turcia. De pe Aeroportul Ataturk din Istanbul, el a luat un avion într-o direcție necunocută, potrivit procurorului-șef al DIICOT, care a adăugat că primele informații despre plecarea deputatului i-au fost furnizate miercuri, 21 martie. Olaru a precizat că acest lucru a fost posibil deoarece, dacă anchetatorii ar fi solicitat interdicția de a părăsi țara pentru Boldea, nu s-ar mai fi putut solicita aviz de percheziție, reținere și arestare, decât în situația în care anchetatorii ar fi venit cu probe noi. „Din punctul nostru de vedere, luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara sau localitatea în data de 17 martie, deci după audierea inculpatului (din 16 martie, n.r.), cred în primul rând că ar fi condus la rămânerea fără obiect a solicitării noastre către Parlament, către Camera Deputaților. (…) Nu putem dubla astfel de măsuri preventive“, a spus Codruț Olaru. Șeful DIICOT a mai afirmat că procedura specială referitoare la demnitarii lasă neacoperită situația măsurilor preventive solicitate de procuror, fapt ce creează disfuncționalități majore în activitatea anchetatorului și poate genera situații chiar ridicole. El a da, ca exemplu, perioada dintre solicitarea de percheziție, aprobarea Parlamentului și desfășurarea percheziției propriu-zise, care dă timp celui acuzat să scape de dovezi incriminatoare. În sprijinul afirmațiilor făcute, el a calificat rezultatele perchezițiilor efectuate ieri drept „nespectaculoase“.
Tatăl și fratele mai mic, duși la audieri
Anchetatorii au descins, ieri, la opt imobile din Galați și București care îi aprțin deputatului. La una dintre casele lui Boldea din Galați, procurori DIICOT și polițiști l-au găsit pe tatăl deputatului Mihail Boldea, în prezența căruia a avut loc percheziția. Ulterior percheziției, tatăl deputatului, dar și fratele său mai mic, George Ștefan Boldea, au fost duși la audieri la DIICOT. Împotriva celor doi, procurorii DIICOT au început urmărirea penală pentru spălare de bani. Anchetatorii spun că Mihail Boldea, în urmă cu o lună, și-a vândut casa în care locuia tatălui său, totodată donându-și trei apartamente fratelui său, Ștefan Boldea, faptele intrând sub incidența infracțiunii de spălare de bani. Conform declarației de avere, Boldea i-a mai împrumut anul trecut fratelui său mai mic 270.000 de euro. Deputatul Mihail Boldea mai are un frate, Valentin Boldea, care este șeful Direcției de Sănătate Publică Galați. Valentin Boldea nu a fost deocamdată audiat. Valentin Boldea a declarat, însă, într-o intervenție televizată, că plecarea acestuia din țară „ține de viața privată a familiei“. În legătură cu acțiunile viitoare ale DIICOT, șeful instituției, Codruț Olaru, a precizat că va fi indisponibilizat tot ce înseamnă imobil sau bani aparținându-i deputatului.
Înalta Curte a emis mandat de arestare
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au admis, ieri, cererea procurorilor de arestare preventivă a lui Boldea. Astfel, pe numele acestuia a fost emis un mandat de arestare în lipsă pentru 30 de zile, urmând să fie dat în urmărire internațională. Procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, a declarat ieri că autoritățile știu unde se află Mihail Boldea, dar pentru bunul mers al anchetei acest lucru nu poate fi făcut public. Ea a explicat că nu ar arunca pe umerii procurorilor faptul că Boldea a plecat din țară, aducând aceleași argumente ca și Codruț Olaru. „Boldea nu a fugit din țară, ci a plecat legal. Legea îi permitea să plece legal și nu putea fi instituită o altă măsură“, a spus ea.
SRI a informat autoritățile încă din 2008
?ê?£eful Biroului de Presă al SRI, Sorin Sava, a declarat ieri că instituția sa a sesizat încă din anul 2008 organele în drept despre cazul Boldea. Potrivit lui Sava, SRI și DIICOT au avut o relație corectă, de cooperare în acest dosar. „Conform celor afirmate și de domnul Codruț Olaru, șeful DIICOT, reiterez că SRI și DIICOT au avut o relație corectă, de cooperare“, a spus Sava. „Ulterior, la solicitarea procurorilor, SRI a acționat în conformitate cu legea și protocoalele de cooperare existente cu instituțiile abilitate în acest caz. În acest context, SRI a întreprins strict măsurile solicitate de procurori, conform protocoalelor de cooperare deja menționate“, a spus Sava.
Ironia sorții: Un sfert din inițiativele lui Boldea se referă la corupție, sistemul judiciar și la DIICOT
Mai mult de un sfert din cele 49 de inițiative legislative ale deputatului Mihail Boldea, cercetat pentru înșelăciune, vizează domeniul juridic, referindu-se la modificări ale Codului Penal, ale legislației anticorupție, la funcționarea DIICOT sau la executarea pedepselor și munca în detenție.
În propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, cu modificările și completările ulterioare, al cărei unic inițiator este, Boldea susține ca audierea părților și a participanților în cauzele de competența DNA să fie înregistrată audio și video, stabilindu-se prin mijloace tehnice data și ora la care a fost finalizată audierea, iar lipsa înregistrării atașate semnăturii olografe atrage nulitatea absolută a probei administrate. Propunerea a trecut de Camera Deputaților și se află pe ordinea de zi a plenului Senatului.
O altă propunere a lui Boldea, referitoare la modificarea și completarea Legii nr.508 din 17 noiembrie 2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism conține prevederi similare.
În ambele cazuri, argumentele sale se referă la situațiile în care părțile implicate sau martorii au fost forțați să facă anumite declarații, în care le-au fost dictate declarațiile, au fost în "stare fizică de maximă oboseală" din cauza orei înaintate la care a a vut loc audierea sau le-au fost consemnate declarații diferite.
Mihail Boldea s-a numărat și printre parlamentarii care au dorit modificarea Statutului judecătorilor și procurorilor, astfel încât aceștia să poată exercita funcții didactice în instituții de învățământ superior de pe raza teritorială a Curții de Apel la care activează.
În 2009, Boldea a fost unul dintre inițiatorii unei propuneri de modificare a Codului Penal, propunere care însă a fost retrasă chiar de către inițiatori.
O altă inițiativă este cea de modificare și completare a art.82¹ din Legea nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, care prevede că "deputatul sau senatorul care, pe durata exercitării mandatului, dorește să exercite și profesia de avocat nu poate să pledeze în cauzele civile ce se judecă de judecătorii". De asemenea, parlamentarul aflat într-o astfel de situație nu poate acorda asistență juridică învinuiților sau inculpaților în cauze penale privind infracțiuni contra siguranței statului, infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției și infracțiunile contra păcii și omenirii. Această lege a fost a trimisă la promulgare, însă șeful statului a cerut reexaminarea.
Boldea este unic inițiator al unei modificări a Codului Penal conform căreia "fapta săvârșită de un procuror, judecător, polițist, jandarm sau oricare altă persoană care prin natura funcției sale are acces la informații din dosarele penale de a divulga, transmite sau face publice în orice mod, direct sau indirect, date sau informații din aceste dosare înainte de pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani și cu interzicerea unor drepturi". Legea a fost respinsă de Senat și se află în dezbaterea comisiilor Camerei.
Un proiect de modificare a Codului de procedură penală inițiat tot de Mihail Boldea propune ca încheierea prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării să poată fi atacată cu recurs de către procuror sau de către inculpat "în termen de 24 de ore de la pronunțare pentru cei prezenți sau de la comunicare, pentru cei lipsă".
Boldea se numără și printre autorii propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, care reglementează munca și salarizarea persoanelor aflate în detenție. "Situația deținuților din penitenciare este diferită de cea a cetățenilor României din foarte multe puncte de vedere", își încep inițiatorii proiectului expunerea de motive. Această lege a fost respinsă definitiv, ca de altfel alte trei propuneri de modificare a Codului Penal sau a legislației anticorupție. Tot Mihail Boldea a inițiat și modificarea Legii nr.302 din 28 iunie 2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, și această inițiativă fiind respinsă definitiv.
Mihail Boldea a adresat și 46 de interpelări, referitoare la blocajul financiar din sistemul judiciar al județului Galați, dar și către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în legătură cu mai multe petiții ale unor persoane care nu-și primiseră despăgubirile pentru imobilele deținute.
Bogdan Cristescu
