Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, afirmă că poziția tranșantă a Federației Editorilor din România împotriva legiferării timbrului cultural este cauzată de faptul că aceștia „vor să acopere evaziunea fiscală”.
„Vreau să vă spun că mint editorii cu ne-ru-și-na-re! Prețul cărților nu crește, decât într-o cantitate nesemnificativă, unul la mână. Doi la mână: suplimentul ăsta minuscul îl plătesc cititorii, cumpărătorii, nu editorii. Cititorii plătesc infim mai mult. Gândiți-vă că e vorba de un timbru fix cu valoare forfetară de 1 leu, care se pune pe orice carte care costă de la 15-20 de lei în sus până la nu știu cât. Prin urmare, el în medie revine absolut nesemnificativ. Problema majoră a editorilor — asta este minciuna și țin s-o spun — este că vor să acopere evaziunea fiscală. Nu vor să se controleze câte exemplare vând. Ăsta este adevărul”, a declarat duminică pentru AGERPRES Nicolae Manolescu, susținător al legiferării timbrului cultural.
Președintele USR consideră că e vorba de o „evaziune fiscală majoră” pe care editorii „încearcă s-o acopere”, invocând „creșterea prețului și apelând la cititori, să se plângă, vai de lume, că n-au!”.
„Niciun editor n-a reușit până acum, n-a vrut să spună exact cât a vândut. Am experiență cu propriile cărți. Cu o singură excepție, o singură editură, unde știu cât s-a vândut, de la celelalte n-am știut niciodată nimic”, a spus Manolescu.
Întrebat de afirmații potrivit cărora Varujan Vosganian și Traian Dobrescu, membrii ai USR, s-ar număra printre „beneficiari direcți ai legii”, președintele Uniunii le-a calificat drept „o mare ticăloșie”.
„N-are nicio legătură Vosganian cu o asemenea poveste. Nicio legătură n-are. Și nici nu văd cum ar putea avea. E aberant totul. Absolut un delir. Un delir. Vor s-ascundă evaziunea fiscală. O carte cu un timbru pe ea nu poate fi pusă în vânzare — să zic așa — în mod ilicit. Nu are timbru, editorul plătește. Deci, se controlează foarte ușor evaziunea. Dacă vor s-o ascundă, singurul mijloc e de a spune ‘A… mergeți împotriva cititorilor… scumpiți cărțile…’ Ia gândiți-vă! O carte care costă 20 de lei, să zicem. Și vine un timbru de-un leu. Are vreo importanță? Adică eu dau 20 lei pe-o carte și nu dau 21?”, a mai spus Nicolae Manolescu. Menționăm că Nicolae Manolescu câștigă peste 5.000 Euro pe lună.
Ceea ce nu spune Nicolae Manolescu este că un om nu cumpără doar o carte pe an, ca să dea 1 leu. Un român are 1,32 copii (media statistică pentru familiile din România) căruia trebuie într-un an să-i cumpere 20 de manuale și 20 de culegeri plus orice altă carte cumpărată și uite cum ajunge o familie să dea nu 1 leu, ci 75-100 lei în plus pe an. Și se mai miră toți de ce nu se cumpără cărțile.
Federația Editorilor din România consideră că legiferarea timbrului cultural ar duce la creșterea prețului tuturor cărților de beletristică în beneficiul exclusiv al Uniunii Scriitorilor din România.
Potrivit unui comunicat transmis duminică de FER, „publicul cu venituri medii și reduse și părinții cu copii școlarizați vor fi principalii afectați de această taxă care, potrivit estimărilor, va duce la creșterea în medie a prețului cărților cu 7%-10%”, un timbru de acest fel fiind „singular în rândul statelor membre UE, potrivit informațiilor furnizate de Federația Europeană a Editorilor (FEP), dar și în rândul membrilor Asociației Internaționale a Editorilor (IPA)”.
FER susține că „propunerea a ‘beneficiat’ de un traseu parlamentar extrem de scurt și a ajuns aproape de votul final la Camera Deputaților fără nicio consultare publică la care să fie chemate părțile interesate”.
„Proiectul de lege 583/2014, care instituie un timbru literar de 1 leu aplicat pe cărțile de ficțiune (inclusiv eseuri, critică literară sau culegeri de texte în scop didactic) care să se facă venit direct la bugetul organizațiilor de creatori cu statut de utilitate publică, a trecut de Senat prin adoptare tacită la sfârșitul anului trecut și, în nici două săptămâni de activitate parlamentară din 2015, a parcurs în viteză traseul din Camera Deputaților, aflându-se în prezent în faza votului final din Comisia de cultură, după care urmează votul în plen”, opinează Federația.
În opinia FER, „România riscă proceduri de infringement în cazul în care o astfel de măsură este aprobată”, „direcționarea către o singură organizație privată a unei taxe colectate printr-o lege organică putând fi considerată ajutor de stat mascat, în contradicție cu articolul 107 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene”, iar „aplicarea acestui timbru la operele beletristice ale autorilor străini poate fi considerată o barieră în calea liberei circulații a bunurilor și serviciilor, întrucât cărțile autorilor români nu sunt taxate similar în celelalte state membre UE”.
De asemenea, FER menționează că „nu toți deputații din Comisia de cultură sunt favorabili acestei propuneri, foarte puțini dintre ei însă — cum este cazul deputatului Mihai Sturzu — pronunțându-se cu argumente clare împotriva acestui tip de ajutor de stat mascat”.
„Situația a fost semnalată și Administrației Prezidențiale, iar un document tehnic semnat de conducerea Federației Editorilor a fost depus în atenția președintelui Klaus Iohannis”, subliniază FER, exprimându-și speranța că „deputații din Comisia de cultură să se convingă de justețea argumentelor care stau împotriva acestei propuneri legislative insolite și să respingă prin votul lor un proiect de lege care, deși afirmă că va susține cultura română, nu va face decât să ducă România și mai jos în clasamentele europene referitoare la consumul cultural — lectură, spectacole”.
Social-democratul Mihai Sturzu, membru al Comisiei de cultură din Camera Deputaților, a făcut vineri, printr-o scrisoare deschisă, un apel către președintele Klaus Iohannis pentru a împiedica legiferarea timbrului cultural, respectivul proiect de lege fiind în opinia deputatului PSD „opera unui grup de interese” și „rezultatul unei acțiuni de lobby nelegitime”.
Potrivit unui comunicat de presă, Sturzu precizează în scrisoarea deschisă că proiectul de lege este unul „populist, cu caracter discriminator și potențial destructiv” și care, doar în aparență, ar urma să încurajeze scriitorii, cineaștii, actorii de teatru și ceilalți artiști.
Social-democratul precizează, totodată, că Traian Dobrescu, unul dintre susținătorii proiectului, a informat Comisia de cultură a Camerei Deputaților asupra faptului că proiectul de lege a apărut „la presiunea Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori, for care are o reprezentativitate relativă raportat la totalitatea creatorilor — grupează numai șapte uniuni de creație”.
Proiectul de lege la care face referire Mihai Sturzu se află în dezbaterea comisiilor permanente de specialitate ale Camerei Deputaților și a fost adoptat tacit de Senat în data de 8 decembrie 2014.
