Presa internațională a criticat numirea Elenei Udrea în funcția de ministru al Dezvoltării în 2009 pe motiv că era implicată în scandaluri de corupţie și pentru că pozase în reviste mondene în lenjerie intimă. Mediocra ministră a sărit imediat și a dezmințit orice acuzație și a spus că merită funcția.
Acum Udrea este arestată, deocamdată doar la domiciliu, pentru corupție.
Românii au crezut că Elena Udrea, fost ministru al turismului și protejată a fostului președinte Traian Băsescu, este prea puternică pentru a putea fi atinsă de justiție, dar Direcția Națională Anticorupție (DNA) a arestat-o sub acuzația că l-a ajutat pe fostul ei soț – un bogat om de afaceri – în operațiuni de spălare a milioane de dolari obținuți prin umflarea prețurilor de achiziție a unor programe informatice plătite din fonduri publice, scrie publicația The Economist, care evidențiază progresele făcute de justiția română în lupta împotriva corupției.
Deși unii s-au temut că procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, nu va reuși să apere reputația acestei instituții, numărul dosarelor deschise pe numele unor oficiali de rang înalt a tot crescut, anul trecut fiind condamnate 1.138 de persoane, inclusiv 24 primari, cinci parlamentari, doi foști miniștri și un fost prim-ministru, Adrian Năstase, iar peste 90% dintre inculpări s-au finalizat cu sentințe de condamnare, enumeră publicația britanică bilanțul DNA.
Dar aceste rezultate nu au rămas fără repercusiuni asupra șefei DNA, care anul trecut s-a plâns că la unele emisiuni televizate i-a fost atacată viața personală, iar un post TV deținut de un ‘oligarh’ a acuzat-o că ia mită, se mai arată în articol.
DNA a trebuit să facă față și intervențiilor premierului Victor Ponta, care, înainte de a deveni șef af executivului, în anul 2012, a caracterizat această instituție drept o succesoare a Securității de pe vremea comunismului, scrie mai departe The Economist, amintind totodată de înlocuirea procurorului-șef al DNA în anul 2013 și de susținerea de către formațiunea premierului Ponta a unei legi a amnistiei ce ar fi zădărnicit acțiunile DNA împotriva politicienilor sus-puși.
Însă astăzi Victor Ponta, la rândul său fost procuror, invocă cu mândrie recenta evaluare pozitivă a DNA în cadrul monitorizării Uniunii Europene, premierul subliniind de asemenea că parlamentarii condamnați au fost obligați să demisioneze, că legea amnistiei a fost respinsă în luna ianuarie, iar discuțiile privind resuscitarea ei nu sunt serioase, dar și că el a numit-o pe Kovesi, relatează în continuare publicația britanică.
Legat de acest ultim aspect, în articol se menționează că, de fapt, Kovesi a fost susținută de președintele Băsescu și ea a obținut sprijinul lui Ponta în urma unei înțelegeri politice între cei doi.
Totuși, ‘insiderii’ afirmă că atacurile lui Ponta au avut ca scop doar să facă pe plac propriului partid, iar pierderea alegerilor prezidențiale în fața lui Klaus Iohannis, care și-a construit campania electorală pe ideea luptei împotriva corupției, arată că cheia succesului în politică stă în combaterea corupției, nu în găsirea de scuze pentru ea, se remarcă în articol.
Pe de altă parte, The Economist atrage atenția asupra faptului că pentru Statele Unite campania agresivă împotriva corupției face parte din politica Administrației de la Washington de a stopa extinderea influenței Rusiei în Europa de Est.
În consecință, eforturile făcute de România în lupta împotriva corupției au fost fără nicio îndoială observate la Washington și Bruxelles, dar încă mai este nevoie de timp înainte ca ele să influențeze pozitiv investitorii străini.
De altfel, România a rămas și anul trecut pe locul 69 în indicele de percepție asupra corupției elaborat de Transparency International. Premierul Victor Ponta tocmai a revenit dintr-o vizită efectuată în SUA care a avut ca scop atragerea de investitori și cu siguranță le-a povestit mult despre Kovesi și DNA, încheie The Economist.
