Numarul 1-2 pe 2003 al Revistei de filosofie marcheaza implinirea a 80 de ani de aparitie, carora Angela Botez ii dedica o ampla cronica. De aici aflam ca prima publicatie de filosofie a fost -Studii filosofice-, condusa de Constantin Radulescu-Motru, in 1907, dupa ce cu un an inainte aparuse -Revista de filosofie si pedagogie- sub directia lui Constantin Dumitrescu-Iasi. In anul 1923, revista -Studii filosofice-, ajunsa la volumul IX, apare cu titlul -Revista de Filosofie-, ca organ al Societatii Romane de Filosofie. Revista cuprindea studii, comunicari, recenzii, o revista a revistelor. Semnau nume de referinta ale gandirii filosofice romanesti: P. Andrei, Mircea Florian, P.P. Negulescu, Octav Onicescu, Constantin Radulescu-Motru, Ion Petrovici, Mihail Ralea si inca alte nume reprezentative. In regimul totalitar, revista si-a schimbat numele, devenind, pe rand, -Studii-, apoi -Cercetari filosofice-, pentru ca, din 1964, sa redevina -Revista de Filosofie-.
Dupa 1990, publicatia si-a reluat traditiile sub grija unui consiliu editorial avandu-i ca presedinte pe acad. Alexandru Surdu si ca redactor-sef pe Angela Botez. Membrii sunt Alexandru Boboc, membru corespondent al Academiei Romane, Ion Ceapraz, Virgil Ciomos, Aurel Codoban, Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Romane, Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei Romane, Constantin Grecu, Petru Ioan, Ilie Parvu, membru corespondent al Academiei Romane, acad. Vasile Tonoiu si acad. Gheorghe Vladutescu. Cuprinsul revistei este structurat pe teme ca istoria filosofiei universale si romanesti, logica, filosofia stiintei si a mentalului, grupaje dedicate diferitor discipline filosofice din secolul XX, -Idei si concepte pentru secolul XXI-. Adaugam si faptul ca unele articole sunt scrise in limbi de circulatie mondiala. Semneaza nume consacrate din tara si din strainatate, dar si tineri care isi afla aici sanse de afirmare. Revista isi propune, ca la inceput, in 1923, sa publice -contributii pentru formarea unei constiinte filosofice romanesti- si o face abordand o generoasa arie tematica in care traditia si contemporaneitatea se armonizeaza ca volum de informatie, tratare elevata, interpretare originala in cel mai autentic stil academic, in stradania de a mentine demnitatea proprie filosofiei si filosofului, chiar daca timpul nu este cel mai prielnic. Si un memento: Meditatia filosofica nu se face sub lumina reflectoarelor, la nevoie este suficienta propria sa lumina.
Actualul numar confirma traditia, imbogatind-o cu ceea ce da specificitate gandirii contemporane, deschizandu-se, simbolic, cu -Socrate si socratismul-, dedicat anului international al filosofiei, care si l-a ales ca o emblema cum nu se poate mai actuala. Semneaza acad. Gh. Vladutescu, acad. Alexandru Surdu si Sorin Vieru. Urmatoarea sectiune a revistei este consacrata fenomenologiei cu studii semnate de Bernhard Waldefels, Jocelyn Benoist, Ion Tanasescu si Claudiu Baciu. Urmeaza -Istoria filosofiei romanesti- din care retinem doua articole despre Constantin Noica, semnate de Laura Pamfil si Nela Mircica. Sub genericul -filosofia artei si estetica- sunt abordate teme ale artei contemporane, in timp ce la rubrica -Idei pentru secolul XX- Gh. Clitan scrie despre postmodernism, cu referiri la peisajul filosofic romanesc contemporan.
La varsta deplinei maturitati, revista de filosofie isi trece cu excelenta proba neiertatoare a timpului, ivind speranta unui viitor in care intelepciunea si iubitorii ei isi vor afla locul cuvenit in cetate.
