Nicușor Constantinescu a fost suspendat din funcția de președinte al Consiliului Județean (CJ) Constanța, printr-un ordin emis, marți, de prefectul județului.
Suspendarea din funcție este valabilă până la încetarea măsurii arestării preventive a lui Constantinescu.
„Având în vedere comunicarea Tribunalul Constanta, Secția Penală, (…) înregistrată la Instituția Prefectului — Județul Constanța cu nr. 2000/23.02.2015, prin care s-a dispus arestarea preventivă pentru o durată de 30 de zile a domnului Constantinescu Nicușor Daniel, astăzi 24.02.2015, prefectul județului Constanța, Constantin Ion, în conformitate cu prevederile art. 102 coroborat cu art. 71 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, (…) în temeiul prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 privind Prefectul și Instituția Prefectului, republicată, a emis ordinul nr. 91/24.02.2015, prin care se constată suspendarea de drept a mandatului președintelui Consiliului Județean Constanța, Constantinescu Nicușor Daniel, până la încetarea măsurii arestării preventive”, potrivit unui comunicat remis de Prefectura Constanța.
Conform acestuia, compartimentul privind controlul legalității actelor și contencios administrativ va comunica ordinul lui Nicușor Constantinescu, Consiliului Județean Constanța și secretarului județului.
„Prezentul ordin poate fi atacat în fața instanței de contencios administrativ în termenele și condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare”, au menționat reprezentanții prefecturii.
Ordinul prefectului a fost emis în timp ce Nicușor Constantinescu se află la Curtea de Apel Constanța, unde se judecă contestația formulată de acesta împotriva măsurii arestării preventive.
Pe 20 februarie, magistrații Tribunalului Constanța au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a președintelui CJ Constanța, Nicușor Constantinescu, la solicitarea DNA — serviciul teritorial Constanța, pentru comiterea a cinci infracțiuni.
Procurorii anticorupție au informat că acesta este acuzat de abuz în serviciu (trei infracțiuni, din care două în formă continuată), constituire a unui grup infracțional organizat, coruperea alegătorilor (două infracțiuni), conflict de interese (zece infracțiuni, din care cinci în formă continuată), precum și de tentativă la abuz în serviciu, în formă continuată.
