Pe termen lung, doua lucruri vor conta mai mult ca orice pentru soarta Guvernului Tony Blair la alegerile din 2005: situatia din Irak in urmatoarele 18 luni si gradul de imbunatatire a serviciilor publice in aceeasi perioada de timp, apreciaza cotidianul britanic -The Guardian-. Dificultatile premierului londonez in a gestiona ambele probleme au condus la o prima incercare de anvergura de a le impinge in planul secund al intereselor opiniei publice, printr-o doar foarte scurta trecere in revista in programul legislativ anuntat pentru anul viitor. Acesta include in schimb propuneri extrem de controversate menite sa-i tina ocupati pe parlamentari pe tot parcursul anului viitor si apreciate de presa britanica drept o serie de capcane intinse de laburisti principalilor lor oponenti politici, conservatorii, dar si liberal-democratilor.
Irakului, ca si altor subiecte de politica internationala, i-a fost alocat un spatiu extrem de redus in recentul discurs al Reginei Elizabeth a II-a, traditie in deschiderea sesiunilor parlamentare. Dintre cele 23 de proiecte de lege anuntate, doar una are legatura, si aceasta indirecta, cu razboiul impotriva terorii. Sifonat bine in ochii opiniei publice ulterior unui scandal in care guvernul sau a fost acuzat de cosmetizarea dosarului folosit ca justificare principala a interventiei militare din martie, din Irak, premierul Blair are tot interesul sa lase in urma problemele unui an extrem de furtunos, apreciat drept cel mai dificil din intreaga sa cariera politica.
La randul ei, a doua chestiune spinoasa, a serviciilor publice, este prezenta tot intr-un singur document, este adevarat cel mai controversat dintre toate, cel al finantarii invatamantului superior.
Analistii estimeaza totusi ca strategia guvernamentala nu poate rivaliza nici pe departe cu potentialul exploziv al raportului Hutton, ce urmeaza a fi dat publicitatii in curand, sau cu importanta electorala a eforturilor laburiste de a convinge populatia ca marirea impozitelor si cresterea chetuielilor bugetare vor avea drept efect imbunatatirea substantiala a serviciilor publice.
In acest context, discursul reginei a reusit definirea campurilor de bataie ale urmatorului an, venind intr-un moment crucial pentru actualul guvern, in care Tony Blair a fost fortat sa-si schimbe stilul politic si tacticile parlamentare, optand pentru o agenda mai ofensiva ca oricand.
